luni, 2 martie 2020

Lumânare din con de brad, molid, zadă sau alte conifere. Arheologie bisericească. Partea a XXVII-a.


      În ortodoxia românească, conurile se foloseau ca lumânări. „Conurile se aprindeau în loc de lumânare la păstorii morți pe munte sau se foloseau la țară sau la stâne pentru iluminat”[1] sau la rugăciune.


[1] Balade populare românești, Lecturi școlare, Editura Litera, București, 2018, p. 238.

sâmbătă, 15 februarie 2020

Lumânarea de Stretenie. Lumânarea de la Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Arheologie bisericească. Partea a XXVI-a.



      În ortodoxia românească, la Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului sau Stretenia credincioșii aprindeau la bieserică în timpul slujbelor lumânări pe care apoi le duceau acasă și le păstrau, aprinzându-le la diferite bucurii sau nevoi pe care le întâmpinau cum ar fi boală sau necaz.
      „Se consideră că lumânările aprinse în ziua sărbătorii Întimpinării Domnului vindecă de boli şi necazuri, cu ele sunt binecuvântaţi tinerii căsătoriţi etc. Păstrând tradiţiile vechi şi astăzi în ziua de Stretenie la biserică se face agheasmă, se oficiază servicii divine, la care enoriaşii stau cu lumânări aprinse în mâini, pe care apoi le păstrează, aprinzându-le la diferite ocazii. După slujba din biserică creştinii cumpără lumânări pe care le sfinţesc şi le dăruiesc unul altuia, pentru sănătate, luminare şi în semn de binecuvântare.”[1]


[1] Sertarul cu vechituri – Tradiții și obiceiuri de Stretenie sau Întâmpinarea Domnului, www.jurnaldebarlad.ro/sertarul-cu-vechituri-traditii-si-obiceiuri-de-stretenie-sau-intampinarea-domnului/, accesat la data de 15.02.2020.

vineri, 3 ianuarie 2020

Slujba Agheasmei Mari sau a Bobotezei. Arheologie bisericească. Partea a XXV-a.



În ortodoxia românească, Slujba Agheasmei Mari sau a Bobotezei se face în Biserică, în Aghiasmatar (baptisteriu), la moliftul din curtea Bisericii, la o fântână, la un izvor, la un părău, la un râu, la un lac, la malul mării, sau pe o punte care trece peste un râu.
La Slujba Agheasmei Mari sau a Bobotezei există și învățătura ca să se facă o Cruce din gheață dacă vremea este rece sau geroasă și permite acest lucru.
La Slujba Agheasmei Mari când preotul sfințește apa se ține prăjina pe care sunt agățați prapurii în apă.

vineri, 15 noiembrie 2019

Rugăciune de la masă. Rugăciune arhaică transmisă în familia mea. Arheologie bisericească. Partea a XXIII-a.



Mulțumesc Ție, Doamne și Măicuța Domnului, pentru pâine pentru sare, fie de darul Sfinției Tale. Bodaproste că mănânc!
Dă, Doamne și mâine ca și azi la toată lumea și mie păcătosului. Amin.

sâmbătă, 12 octombrie 2019

Tatăl Nostru al Sfintei Vineri sau Tatăl Nostru al Sfintei Parascheva. Rugăciune arhaică transmisă în familia mea. Arheologie bisericească. Partea a XXII-a.



S-a pornit Domnul Dumnezeu pe cal pe cărare, plângând și suspinând, cu nimeni nu S-a întâlnit decât cu trei surori a lui Lazăr, una Elisabeta, una Margareta și una Marta.
Și L-au întrebat pe Dumnezeu:
-         Unde te duci tu Doamne ?
-         Mă duc în Câmpul lui Ierusalim.
-         Ce să faci Doamne ?
-         Să culeg flori dalbe ?
Din flori dalbe ce făcea ?! Alpini, din alpini tulpini. Din tulpini ce făcea?! Făclii. Făcliile se aprindea, Sfântul Rai se deschidea.
În Sfântul Rai cine ședea?! Sfânta Vineri în genunchi ședea și din gură purcedea:
-    Cine a zice Tatăl Nostru al Sfintei Vineri, l-ar scote din apa ca păcura, l-ar păzi de broaște cât vacile și șopârle cât bârnele și l-ar ridica în înaltul cerului la buzele smerului la făcli aprinse și la mese întinse. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Amin.