Babă de zăpadă. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVI-a

               În folclorul și cultura Republicii Moldova probabil și în Regiunile Cernăuți și Bugeac din Ucraina locuite de moldoveni, „Omului de Zăpadă i se spune Babă de Zăpadă.”[1] Probabil că și în unele zone din Regiunea Moldovei din România Omului de Zăpadă i se mai spune Babă de Zăpadă.

---

[1] Nu poți face o babă de zăpadă afară? Realizeaz-o acasă, dintr-un ciorap vechi (Video), www.ea.md/nu-poti-face-o-baba-de-zapada-afara-realizeaz-o-acasa-dintr-un-ciorap-vechi-video/ , accesat la data de 9.12.2015.

Babele la Sfat. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XV-a

                În Regiunile Prahovei și ale Brașovului „în Munții Ciucașului se află Babele la Sfat”[1]

Babele la Sfat sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele la Sfat

Sursa fotografiei[2]

---

[1] Recomandarea lunii - Bucuria de a fi in Ciucas,  www.la-povestile-mele.blogspot.ro/2015/05/recomandarea-lunii-bucuria-de-fi-in.html , accesat la data de 9. 12. 2015.

[2] In sfarsit in iunie in Ciucas, www.bloguldecalatorii.ro/2011/08/in-sfarsit-in-iunie-in-ciucas.html, accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Budești. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIV-a

              În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Budești din comuna Chiliile, pe [...] vârful Pinul cel Mare - se află [...]  Babele de la Chiliile”[1]

Babele de la Budești sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

---

[1] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului ,

accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Ulmet. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIII-a

      În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Ulmet din comuna Bozioru se află [...] Babele de la Ulmet”[1]

Babele de la Ulmet sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele de la Ulmet

Sursa fotografiei[2]

---

[1] “Babele” de la Ulmet, „pietrele vii” ale Buzaului, www.xplore-romania.ro/babele-de-la-ulmet-pietrele-vii-ale-buzaului/ , accesat la data de 9.12.2015.

[2] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului , accesat la data de 9.12.2015.

Baba Turca. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XII-a

Baba Turca apare în mitologia românească „într-un un fel de teatru popular la Crăciun și Anu-Nou în Sudul Moldovei care consistă dintr-o procesiune de tipuri populare, ca Țăranu, Jidanu, Harapu, din Irozi și mai ales dintr-un fel de monstru cu cap de capră ori barză înalt de vreo trei metri și dus de un om ascuns subt el.”[1]

Baba Turca mai este numită „în Nordul Moldovei  Turca și Capra, în Banat Cerbuțu,”[2] dar ea mai poartă și denumirea de „brezaie și paparudă.”[3]

În Munții Carpați se află Muntele Breazău, denumirea acestui munte se aseamănă oarecum cu cu brezaie. În Muntele Breazău se află un sfinx „declarat monument al naturii. Este vorba despre Sfinxul din masivul Breazau, situat pe raza localitatii Bustea, comuna Manzalesti (50 km de orasul Buzau, pe Valea Slanicului). Unii istorici sustin ca Manzalesti este una dintre cele mai vechi asezari umane din tara noastra.”[4] Poate acest sfinx în trecut era denumit babă sau brezaie.

Mini-documentare despte Brezaie :

Exercitiu vizual "Brezaia"[5] - https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI

Rucăr - Brezăiaşii satului[6]  - https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg

Sfinxul din masivul Breazău

Sursa fotografiei[7]

Baba Turca poate fi o zeitate stăpână peste timp sau peste belșug deoarece ea se celebrează la Anul Nou însă dacă ne gândim la, faptul că, ea este închipuită și ca o barză, nu ducem cu gândul, că Baba Turca este o zeitate stăpână peste nașterea de prunci.

---

[1] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sfinxul din Bucegi are un frate la Bustea: Calculeaza ruta dintre cele doua monumente! , www.skytrip.ro/sfinxul-din-bucegi-are-un-frate-la-bustea-calculeaza-ruta-dintre-cele-doua-monumente-jur-11830.html , accesat la data de 4.12.2015.

[5] Exercitiu vizual "Brezaia",  https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI , accesat la data de 4.12.2015.

[6] Rucăr - Brezăiaşii satului ,  https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg , accesat la data de 4.12.2015.

[7] Sfinxul din Bustea, Manzalesti - InfoPensiuni.ro, www.infopensiuni.ro/cazare-manzalesti/obiective-turistice-manzalesti/sfinxul-din-bustea-manzalesti_7637 , accesat la data de 4.12.2015.

Baba Rada. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XI-a

 

Baba Rada apare în mitologia românească într-un proverb: „Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!”[1] Acest proverb înseamnă „oricum aș lua lucrurile, mi-e totuna.”[2]

Cuvântul Rada poate veni de la cuvântul radă care înseamnă „la unele popoare slave, denumire dată consiliului, adunării, organului central al puterii”[3]

Baba Rada poate fi o zeitate stăpână peste căpetenii.

Baba Rada apare în basmul „Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri”[4] alături de alte personaje din folclorul românesc.

---

[1] Listă de proverbe românești, www.ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_proverbe_rom%C3%A2ne%C8%99ti , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Rada, www.dexonline.ro/definitie/rada, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sânziana și Pepelea, www.ro.wikisource.org/wiki/S%C3%A2nziana_%C8%99i_Pepelea , accesat la data de 4.12.2015.

Baba Ciuma. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a X-a

Baba Ciuma apare în mitologia românească ca o „personificarea a bolii în tradițiile populare.”[1] Ea mai apare și sub denumirea de „Baba Ciuma cea păgână.”[2]

În „Ciuma poezie populară culeasă de poetul Vasile Alecsandri”[3] apare Baba Ciuma.

---

[1] Ciumă, www.dexonline.ro/definitie/cium%C4%83 , accesat la data de 29.11.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 29.11.2015.

[3] Ciuma, www.ro.wikisource.org/wiki/Ciuma , accesat la data de 29.11.2015.

Baba Rădăcina. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a IX-a

În mitologia românească „Baba Rădăcina, apare într-un joc de copii, în acest joc copiii trebuie să o smulgă din pământ pe Baba Rădăcina.”[1] Acest joc este foarte puțin cunoscut în zilele noastre. Baba Rădăcina poate fi o zeitate stăpână peste buruienile din ogoare și lanuri.

---

[1] Delia-Anamaria Răchișan, Stilistica antroponimelor în universul ludic, în balade, în basme , www.onomasticafelecan.ro/iconn2/proceedings/8_07_Rachisan_Delia-Anamaria_ICONN_2.pdf , accesat la data de 29.11.2015.

Baba Marta. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VIII-a

În folclorul bulgarilor „există diferite versiuni ale poveștii Babei Marta.

Una spune că în acea zi ea își face curățenie dinainte de primăvară și își scutură salteaua pentru ultima dată înainte de venirea iernii următoare - toate penele care iasă din ea se revarsă pe Pământ ca zapada - ultima zăpadă a anului.”[1]

În altă poveste „Baba Marta este prezentat ca o sora (sau o soție) a gândacului antene lungi mare (Ianuarie) și gândacului antene lungi mic (Februarie). Ea este întotdeauna nemulțumit de ei – aceștia sunt fie îmbătați de vin, sau fac alte pagube. Bătrâna (mireasa) devine furioasă, prin urmare vremea se schimbă.”[2]

 Într-o altă poveste „o ciobăniță bătrân a hotărât să ridice turmele sale în munți în ultimele zile ale lunii martie, gândindu-se că Baba Marta va da vreme buna asupra sa, deoarece ea era de aceeași vârstă cu Marta. Baba Marta  fiind considerat bătrână a devenit mânioasă, și a cerut fratelui ei mai mic (Aprilie) să-i împrumute câteva zile. Aprilie a împlinit dorința ei și [...] Marta a dat drumul la zăpezi și viscole puternice care au înghețat pe ciobăniță și pe turmele ei în munți.”[3]

Gândacul antene lungi poate fi Croitorul cenușiu.

---

[1] Baba Marta,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta, accesat la data de 23.11.2015.

[2] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.

[3] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.

Baba Marta. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VII-a

În mitologia bulgarilor există Baba Marta.

„Baba Marta [...] este numele unui personaj mitic care aduce cu ea sfârșitul iernii reci și începutul primăverii. Sărbătoarea ei cu același nume este celebratătă în Bulgaria, la 1 martie cu împărțirea și purtarea de mărțișoare. [...]

Tradiția de a da prietenilor șnururi împletite roșu cu alb,  aduce sănătate și fericire în cursul anului și este o aluzie că primăvara este aproape.

Baba Marta (Bunica Martie) este considerat a fi o doamnă arțăgoasă care pare să fie întotdeauna invidioasă pe cei doi frați. ”[1]

„Baba Bulgarilor este o bătrână neputincioasă, aceasta având mereu la ea un drug de fier în care se sprijină. Bulgarii cred că temperamentul bătrânei este foarte instabil: atunci când Marta zâmbeşte, Soarele străluceşte pe cer iar atunci când este supărată pe cineva, vremea urâtă îşi face simţită prezenţa.”[2]

---

[1] Baba Marta,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta,  accesat la data de 23.11.2015.

[2] Baba Marta – calendar intercultural, www.calendarintercultural.ro/agenda.php?detalii=6820&eventdate=1425074400, accesat la data de 23.11.2015.

Baba Caia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VI-a

„În apropierea localităţii Coronini se ridică semeaţă din apele Dunării stânca Baba Caia, marcând intrarea propriu-zisă în Clisura Dunării. [...]

Legenda stâncii Babacaia

Una dintre legendele Stâncii Babacaia arată că între un moş şi o babă era o ceartă veşnică.

Moşul, Zeul Saturn, spunea că iarba se coseşte, iar baba, Gaia, Marea Zeiţă, afirma că iarba se tunde cu foarfeca. Înfuriat, moşul o aruncă pe babă în Dunăre. De pe fundul Dunării, aceasta îşi susţine cu îndârjire afirmaţia, ridicând două degete deasupra apei, sub formă de foarfecă pentru a-i demonstra moşului că iarba se tunde. Cele două degete bifurcate s-au transformat în stânca Baba Caia.”[1]

Baba Caia poate fi o zeitate stăpână a lânii tunse cu foarfeca de pe oi.

Prin faptul că Baba Caia este un colț de stâncă se aseamănă celor mai cunoscute Babe megalitice de la noi din țară din  Munții „Bucegi, și Ceahlău.”[2]

Stânca Baba Caia

Sursa fotografiei[3]

---

[1] Corina Macavei, Legenda Stâncii Baba Caia, situată în mijlocul Dunării, unică pe tot parcursul fluviului. Cum s-au transformat degetele unei babe într-un monument natural, în „Adevărul”, www.adevarul.ro/locale/turnu-severin/legenda-stancii-baba-caia-situata-mijlocul-dunarii-unica-parcursul-fluviului-s-au-transformat-degetele-babe-intr-un-monument-natural-1_55d8587ff5eaafab2ccf0e77/index.html, accesat la data de 11.11.2015.

[2] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015. 

[3] Legendele cazanelor: Stânca Babacaia, www.buletindemehedinti.ro/2014/05/04/legendele-cazanelor-stanca-babacaia/, accesat la data de 11.11.2015.

Baba Gaia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a V-a

 

Baba Gaia apare în folclorul românesc într-un „ joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apără «puii» înșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe «gaia»; de-a puia-gaia.”[1] . [2]

Mai trebuie să remarcăm, faptul că, gaia este o „pasăre migratoare din ordinul răpitoarelor, cu pene ruginii, cu ciocul coroiat și cu gheare puternice; se hrănește cu păsări, cu mamifere mici și cu mortăciuni (Milvus milvus).”[3]

Baba Gaia poate fi o zeitate stăpână peste păsările de pradă sau poate o zeitate stăpână peste popoarele migratoare care năvăleau și prădau teritoriul țării noastre.

---

[1] Babele, www.dexonline.ro/definitie/babele, accesat la data de 11.11.2015.

[2] Jucării și jocuri de copii, www.ro.wikisource.org/wiki/Juc%C4%83rii_%C8%99i_jocuri_de_copii, accesat la data de 11.11.2015.

[3] Gaia, www.dexonline.ro/definitie/gaia, accesat la data de 11.11.2015.

Baba Yoma. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a IV-a

 

În „folclorul poporului komi există Baba Yoma.”[1]

„Poporul Komi este un grup etnic a cărui patrie este în Nord-Estul Rusiei europene în jurul bazinelor râurilor Vychegda, Pechora și Kama. Ei trăiesc mai ales în Republica Komi, Perm Krai,  Oblastul Murmansk, Okrugul Autonom Khanty-Mansi, și Okrugul Autonom Yamalo-Nenets din Federația Rusă. Ei fac parte din ramura Permian a popoarelor fino-ugrice.”[2]

---

[1] Komi mythology, www.en.wikipedia.org/wiki/Komi_mythology , accesat la data de 10.11.2015.

[2] Komi peoples, www.en.wikipedia.org/wiki/Komi_peoples, accesat la data de 10.11.2015.

Baba Yaga. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a III-a

„Baba Yaga este o vrăjitoare celebră din Răsărit, bine-cunoscut în Rusia”[1], probabil și în Ucraina și Belarus.

În mitologia și „folclorul slav,  [...] ea este una dintre un trio de surori cu același nume.”[2]

„Baba Yaga este  probabil o fată bătrînă nemăritat. Cu toate acestea, [...] trăiește cu o fiică, Marinka. ”[3]

Ea „locuiește în adâncul pădurii într-o colibă de obicei descrise ca stând în picioare pe pulpe de pui (sau, uneori, pe un singur picior de pui).”[4]  Baba Yaga „ mânca copii”[5] și se deplasează „zburând prin aer într-un mojar, folosind pisălogul ca o cârmă și măturând urmele din spatele ei cu o mătură făcută din mesteacan argintiu. Baba Yaga folosește, de obicei, un coș pentru a zbura în și pe mojarul ei.”[6]

 „Baba Yaga apare frecvent, fie ca o binefăcătoare sau o ticăloasă, sau poate fi cu totul ambiguă.”[7]

---

[1] Baba Yaga – Russiapedia Of Russian origin, www.russiapedia.rt.com/of-russian-origin/baba-yaga/ , accesat la data de 29.10.2015.

[2] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015

[3] Baba Yaga – Russiapedia Of Russian origin, www.russiapedia.rt.com/of-russian-origin/baba-yaga/ , accesat la data de 29.10.2015.

[4] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015

[5] Baba Yaga – Russiapedia Of Russian origin, www.russiapedia.rt.com/of-russian-origin/baba-yaga/ , accesat la data de 29.10.2015.

[6] Ibidem, accesat la data de 29.10.2015.

[7] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015.

Babele în folclorul românesc și universal. Partea a II-a

În mitologia  „slovacilor și a cehilor există Ježibaba”.[1]

În mitologia „sârbilor există Baba Korizma, Gvozdenzuba («Dinți de fier»)”[2]

În mitologia „croaților și a bozniacilor există Baba Roga”[3]

În mitologia „slovenilor există Baba Pehtra”[4]

---

[1] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 28.10.2015.

[3] Ibidem, accesat la data de 28.10.2015.

[4] Ibidem, accesat la data de 28.10.2015.

Babele în folclorul românesc și universal. Partea a I-a

În mitologia românescă Babele ocupă un rol important. Cea mai importantă Babă este Baba Dochia. Marele critic literar român George Calinescu afirmă despre Mitul Babei Dochia, că acesta, „face parte din cele 4 mituri fundamentale care au modelat cultura și spiritualitatea românească alături de Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul.”[1]

Alte Babe din mitologia românească sunt:

„Baba Cloanța, [...]

Baba Coja, [...]

Baba Hârca, [...]

Baba Oarba,”[2] apoi mai este

„Baba Mija”[3] de numele căruia se leagă „un joc de copii”[4].  Jocul de copii denumit „de-a mija este numele dat mai multor jocuri de copii: a) de-a v-ați ascunselea, [...] b) [...] de-a baba-mija,  de-a baba-oarba.”[5] De numele Babei Mija se mai leagă și un dans țărănesc numit „de-a baba-mija.”[6]

Pe teritoriul României a existat și un cult al acestor Babe dovadă este „venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc în mod curent - Babe.”[7] Cele mai cunoscute Babe megalitice de la noi din țară sunt, Babele din  Munții „Bucegi, și Ceahlău”[8]

---

[1] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.

[2] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.

[3] Babele (folclor), www.ro.wikipedia.org/wiki/Babele_%28folclor%29, accesat la data de 7.10.2015.

[4] Zile posomorâte, zile senine... , www.zambetdefericire.blogspot.ro/2015/02/zile-posomorate-zile-senine.html, accesat la data de 7.10.2015.

[5] Mijă, www.dexonline.ro/definitie/mij%C4%83, accesat la data de 8.10.2015.

[6] Mijă, www.dexonline.ro/definitie/mij%C4%83, accesat la data de 8.10.2015.

[7] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.

[8] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.