Babă de zăpadă. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVI-a

               În folclorul și cultura Republicii Moldova probabil și în Regiunile Cernăuți și Bugeac din Ucraina locuite de moldoveni, „Omului de Zăpadă i se spune Babă de Zăpadă.”[1] Probabil că și în unele zone din Regiunea Moldovei din România Omului de Zăpadă i se mai spune Babă de Zăpadă.

---

[1] Nu poți face o babă de zăpadă afară? Realizeaz-o acasă, dintr-un ciorap vechi (Video), www.ea.md/nu-poti-face-o-baba-de-zapada-afara-realizeaz-o-acasa-dintr-un-ciorap-vechi-video/ , accesat la data de 9.12.2015.

Babele la Sfat. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XV-a

                În Regiunile Prahovei și ale Brașovului „în Munții Ciucașului se află Babele la Sfat”[1]

Babele la Sfat sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele la Sfat

Sursa fotografiei[2]

---

[1] Recomandarea lunii - Bucuria de a fi in Ciucas,  www.la-povestile-mele.blogspot.ro/2015/05/recomandarea-lunii-bucuria-de-fi-in.html , accesat la data de 9. 12. 2015.

[2] In sfarsit in iunie in Ciucas, www.bloguldecalatorii.ro/2011/08/in-sfarsit-in-iunie-in-ciucas.html, accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Budești. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIV-a

              În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Budești din comuna Chiliile, pe [...] vârful Pinul cel Mare - se află [...]  Babele de la Chiliile”[1]

Babele de la Budești sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

---

[1] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului ,

accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Ulmet. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIII-a

      În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Ulmet din comuna Bozioru se află [...] Babele de la Ulmet”[1]

Babele de la Ulmet sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele de la Ulmet

Sursa fotografiei[2]

---

[1] “Babele” de la Ulmet, „pietrele vii” ale Buzaului, www.xplore-romania.ro/babele-de-la-ulmet-pietrele-vii-ale-buzaului/ , accesat la data de 9.12.2015.

[2] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului , accesat la data de 9.12.2015.

Baba Turca. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XII-a

Baba Turca apare în mitologia românească „într-un un fel de teatru popular la Crăciun și Anu-Nou în Sudul Moldovei care consistă dintr-o procesiune de tipuri populare, ca Țăranu, Jidanu, Harapu, din Irozi și mai ales dintr-un fel de monstru cu cap de capră ori barză înalt de vreo trei metri și dus de un om ascuns subt el.”[1]

Baba Turca mai este numită „în Nordul Moldovei  Turca și Capra, în Banat Cerbuțu,”[2] dar ea mai poartă și denumirea de „brezaie și paparudă.”[3]

În Munții Carpați se află Muntele Breazău, denumirea acestui munte se aseamănă oarecum cu cu brezaie. În Muntele Breazău se află un sfinx „declarat monument al naturii. Este vorba despre Sfinxul din masivul Breazau, situat pe raza localitatii Bustea, comuna Manzalesti (50 km de orasul Buzau, pe Valea Slanicului). Unii istorici sustin ca Manzalesti este una dintre cele mai vechi asezari umane din tara noastra.”[4] Poate acest sfinx în trecut era denumit babă sau brezaie.

Mini-documentare despte Brezaie :

Exercitiu vizual "Brezaia"[5] - https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI

Rucăr - Brezăiaşii satului[6]  - https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg

Sfinxul din masivul Breazău

Sursa fotografiei[7]

Baba Turca poate fi o zeitate stăpână peste timp sau peste belșug deoarece ea se celebrează la Anul Nou însă dacă ne gândim la, faptul că, ea este închipuită și ca o barză, nu ducem cu gândul, că Baba Turca este o zeitate stăpână peste nașterea de prunci.

---

[1] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sfinxul din Bucegi are un frate la Bustea: Calculeaza ruta dintre cele doua monumente! , www.skytrip.ro/sfinxul-din-bucegi-are-un-frate-la-bustea-calculeaza-ruta-dintre-cele-doua-monumente-jur-11830.html , accesat la data de 4.12.2015.

[5] Exercitiu vizual "Brezaia",  https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI , accesat la data de 4.12.2015.

[6] Rucăr - Brezăiaşii satului ,  https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg , accesat la data de 4.12.2015.

[7] Sfinxul din Bustea, Manzalesti - InfoPensiuni.ro, www.infopensiuni.ro/cazare-manzalesti/obiective-turistice-manzalesti/sfinxul-din-bustea-manzalesti_7637 , accesat la data de 4.12.2015.

Baba Rada. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XI-a

 

Baba Rada apare în mitologia românească într-un proverb: „Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!”[1] Acest proverb înseamnă „oricum aș lua lucrurile, mi-e totuna.”[2]

Cuvântul Rada poate veni de la cuvântul radă care înseamnă „la unele popoare slave, denumire dată consiliului, adunării, organului central al puterii”[3]

Baba Rada poate fi o zeitate stăpână peste căpetenii.

Baba Rada apare în basmul „Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri”[4] alături de alte personaje din folclorul românesc.

---

[1] Listă de proverbe românești, www.ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_proverbe_rom%C3%A2ne%C8%99ti , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Rada, www.dexonline.ro/definitie/rada, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sânziana și Pepelea, www.ro.wikisource.org/wiki/S%C3%A2nziana_%C8%99i_Pepelea , accesat la data de 4.12.2015.

Baba Ciuma. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a X-a

Baba Ciuma apare în mitologia românească ca o „personificarea a bolii în tradițiile populare.”[1] Ea mai apare și sub denumirea de „Baba Ciuma cea păgână.”[2]

În „Ciuma poezie populară culeasă de poetul Vasile Alecsandri”[3] apare Baba Ciuma.

---

[1] Ciumă, www.dexonline.ro/definitie/cium%C4%83 , accesat la data de 29.11.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 29.11.2015.

[3] Ciuma, www.ro.wikisource.org/wiki/Ciuma , accesat la data de 29.11.2015.

Baba Rădăcina. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a IX-a

În mitologia românească „Baba Rădăcina, apare într-un joc de copii, în acest joc copiii trebuie să o smulgă din pământ pe Baba Rădăcina.”[1] Acest joc este foarte puțin cunoscut în zilele noastre. Baba Rădăcina poate fi o zeitate stăpână peste buruienile din ogoare și lanuri.

---

[1] Delia-Anamaria Răchișan, Stilistica antroponimelor în universul ludic, în balade, în basme , www.onomasticafelecan.ro/iconn2/proceedings/8_07_Rachisan_Delia-Anamaria_ICONN_2.pdf , accesat la data de 29.11.2015.

Baba Marta. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VIII-a

În folclorul bulgarilor „există diferite versiuni ale poveștii Babei Marta.

Una spune că în acea zi ea își face curățenie dinainte de primăvară și își scutură salteaua pentru ultima dată înainte de venirea iernii următoare - toate penele care iasă din ea se revarsă pe Pământ ca zapada - ultima zăpadă a anului.”[1]

În altă poveste „Baba Marta este prezentat ca o sora (sau o soție) a gândacului antene lungi mare (Ianuarie) și gândacului antene lungi mic (Februarie). Ea este întotdeauna nemulțumit de ei – aceștia sunt fie îmbătați de vin, sau fac alte pagube. Bătrâna (mireasa) devine furioasă, prin urmare vremea se schimbă.”[2]

 Într-o altă poveste „o ciobăniță bătrân a hotărât să ridice turmele sale în munți în ultimele zile ale lunii martie, gândindu-se că Baba Marta va da vreme buna asupra sa, deoarece ea era de aceeași vârstă cu Marta. Baba Marta  fiind considerat bătrână a devenit mânioasă, și a cerut fratelui ei mai mic (Aprilie) să-i împrumute câteva zile. Aprilie a împlinit dorința ei și [...] Marta a dat drumul la zăpezi și viscole puternice care au înghețat pe ciobăniță și pe turmele ei în munți.”[3]

Gândacul antene lungi poate fi Croitorul cenușiu.

---

[1] Baba Marta,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta, accesat la data de 23.11.2015.

[2] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.

[3] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.

Baba Marta. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VII-a

În mitologia bulgarilor există Baba Marta.

„Baba Marta [...] este numele unui personaj mitic care aduce cu ea sfârșitul iernii reci și începutul primăverii. Sărbătoarea ei cu același nume este celebratătă în Bulgaria, la 1 martie cu împărțirea și purtarea de mărțișoare. [...]

Tradiția de a da prietenilor șnururi împletite roșu cu alb,  aduce sănătate și fericire în cursul anului și este o aluzie că primăvara este aproape.

Baba Marta (Bunica Martie) este considerat a fi o doamnă arțăgoasă care pare să fie întotdeauna invidioasă pe cei doi frați. ”[1]

„Baba Bulgarilor este o bătrână neputincioasă, aceasta având mereu la ea un drug de fier în care se sprijină. Bulgarii cred că temperamentul bătrânei este foarte instabil: atunci când Marta zâmbeşte, Soarele străluceşte pe cer iar atunci când este supărată pe cineva, vremea urâtă îşi face simţită prezenţa.”[2]

---

[1] Baba Marta,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta,  accesat la data de 23.11.2015.

[2] Baba Marta – calendar intercultural, www.calendarintercultural.ro/agenda.php?detalii=6820&eventdate=1425074400, accesat la data de 23.11.2015.