Muntele Ceahlău. Munți sacrii. Partea a II-a.

           Muntele Ceahlău este un munte considerat sfânt de către românii ortodocși. Românii i-au atribuit ca hram acestui munte „Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos care este de fapt sărbătoarea Muntelui Ceahlău – muntele Sfânt.”[1]

            Muntele Ceahlău se mai numea și „Muntele Pion sau Peon”[2] după „numele unui sihastru care s-a nevoit”[3] aici.

„În ziua hramului adică la Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos creștinii și ierarhii ortodocși urcau”[4]   [5] și urcă în pelerinaj pe Muntele Ceahlău.

---

[1] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.

[2] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.

[3] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.

[4] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.

[5] Preot Profesor Dumitru Chițimuș, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus şi Muntele Sfânt Ceahlău, în „Ziarul Ceahlăul” www.ziarulceahlaul.ro/schimbarea-la-fata-a-domnului-nostru-iisus-si-muntele-sfant-ceahlau/ , accesat la data de 7.11.2017.

Muntele Kogaionon. Munți sacrii. Partea a I-a.

„Muntele Kogaionon era muntele sacru al dacilor.”[1] Acest Munte sacru se afla în teritorile locuite și stăpânite de către daci.

Se presupune că Muntele Kogaionon este „Vârful Gugu sau Godeanu.”[2]

---

[1] Kogaionon, www.ro.wikipedia.org/wiki/Kogaionon , accesat la data de 31.10.2017.

[2] Kogaionon, muntele sfant al dacilor, www.mixdecultura.ro/2017/03/kogaionon-muntele-sfant-al-dacilor/ , accesat la data de 31.10.2017.

Mythical dogs and legendary dogs from Romanian folklore and culture. Romanian mythology. Part 1

Molda lady dog appears in the Romanian folklore "in a legend about Dragoş Voda the founder of the Moldavian Voivodeship. "[1]

The Dolca lady dog appears in the Romanian folklore "in a popular ballad called Dolca, this ballad was picked by V. Alecsandri."[2]

In the Romanian folklore there is mythical dog named: Puppy of the Earth.

This dog appears in the Romanian folklore anecdote called "Incidents with Păcală collected by C. Rădulescu-Codin and Şt. Del. Tuţescu, Dăfii, in the volume Also Păcală."[3]

The Puppy of the Earth in Romanian mythology "brings bad luk to the one who sees it random and is the one who, through the strong barking, with a loud voice of european bison, prevents death. He controls the graves and bites the nose or ears deaths if they have not been buried respecting the customs."[4]

In the Romanian folklore there are mythical dogs called: See-Well, Hear-Good, Easy-like-Wind Heavy-like-Earth.

These dogs appear in Romanian fairy tales. A fairy tale where appears is The Wolf-with-iron-head this fairy tale is collected from the folklore of Transylvania by writer Ioan Pop Reteganul (1853-1905).

"See-Well is the dog of Holy Wednesday, Hear-Good is the dog of Holy Friday, Easy-like-Wind Heavy-like-Earth is the dogs of Holy Sunday"[5]

---

[1] Ionuț Benea, Legenda căţelei Molda, animalul de moartea căruia se leagă denumirile unui râu şi a unei regiuni, în „Adevărul” , www.adevarul.ro/locale/iasi/legenda-catelei-molda-animalul-moartea-caruia-leaga-denumirile-unui-rau-regiuni-1_51691503053c7dd83f036b7e/index.html, accesat la data de 3.08.2017.

[2] Dolca, www.ro.wikisource.org/wiki/Dolca, accesat la data de 3.08.2017.

[3] Păcală și isprăvile lui, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2012, p. 115.

[4] Cățelul Pământului, www.deieri-deazi.blogspot.ro/2015/07/catelul-pamantului-tt.html, accesat la data de 17.07.2017.

[5] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 134.

Cățelușa Molda. Câini mitici, câini legendari și câini celebri. Partea a IV-a.

Cățelușa Molda apare în folclorul românesc „într-o legendă despre Dragoș Vodă întemeietorul Voievodatului Moldovei.”[1]

---

[1] Ionuț Benea, Legenda căţelei Molda, animalul de moartea căruia se leagă denumirile unui râu şi a unei regiuni, în „Adevărul” , www.adevarul.ro/locale/iasi/legenda-catelei-molda-animalul-moartea-caruia-leaga-denumirile-unui-rau-regiuni-1_51691503053c7dd83f036b7e/index.html, accesat la data de 3.08.2017.

Cățeaua Dolca. Câini mitici, câini legendari și câini celebri. Partea a III-a.

Cățeaua Dolca apare în folclorul românesc „într-o baladă populară denumită Dolca, această baladă a fost culeasă de V. Alecsandri.”[1]

---

[1] Dolca, www.ro.wikisource.org/wiki/Dolca, accesat la data de 3.08.2017.

Cățelul Pământului. Câini mitici, câini legendari și câini celebri. Partea a II-a.

În folclorul românesc există câinele mitic numit: Cățelul Pământului.

Acest câine apare în snoava populară românească numită „Întâmplări cu Păcală culeasă de C. Rădulescu-Codin și Șt. Șt. Tuțescu, Dăfii, în volumul Tot Păcală.”[1]

Cățelul Pământului în mitologia românească „aduce nenoroc celui care întâmplator îl vede şi este cel care prin lătratul puternic, cu glas ca de zimbru, prevesteşte moartea. El controlează mormintele şi muşcă morţii de nas sau de urechi dacă nu au fost înmormântaţi respectându-se datinile.”[2]

---

[1] Păcală și isprăvile lui, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2012, p. 115.

[2] Cățelul Pământului, www.deieri-deazi.blogspot.ro/2015/07/catelul-pamantului-tt.html, accesat la data de 17.07.2017.

Vede-Bine, Aude-Bine, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul. Câini mitici, câini legendari și câini celebri. Partea a I-a.

În folclorul românesc există câinii mitici numiți: Vede-Bine, Aude-Bine, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul.

Acești câini apar în basmele românești. Un basm unde apar este Lupul-cu-cap-de-fier  acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).

„Vede-Bine este câinele Sfintei Miercuri, Aude-Bine este câinele Sfintei Vineri, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul este câinele Sfintei Duminici”[1]

---

[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 134.

Vâjbaba. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXIX-a.

      Vâjbaba apare în basmele românești. Un basm unde apare Vâjbaba este Crâncu, Vânătorul codrului, acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).

„Vâjbaba locuiește în fundul iadului, ea are o fiică cu puteri supranaturale și o herghelie de cai năzdrăvani.”[1]

---

[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, pp.113-118.

Sacorpiile și Aspidele. Ființe mitice din Biblie. Partea a V-a

           Creaturile mitice numite scorpie sunt pomenite: în Evanghelia după Luca 10.19 ; Apocalipsă 9.10  

            Creaturile mitice numite aspide sunt pomenite : în Psalmul 90.13 ; Psalmul 57.4 ; în Cartea lui Isaia 11.8 ; în Psalmul 139.3 ; în Epistola către Romani 3.13 ; în Cartea lui Isaia 59.5 ; în Deuteronom 32.33 ; Isaia 14.29 ; Isaia 30.6  .

.

Am pus citatele după Biblia versiuna Anania.

Uriașii și Balaurii. Ființe mitice din Biblie. Partea a IV-a

           Creaturile mitice numite uriași sunt pomenită : în Cartea I a Regilor cap.17.4, unde este povestită lupta dintre David și uriașul Goliat ; în  Cartea Faceri 6.4  Numeri 13.33 ; Baruh 3.26 ; Cartea Înţelepciunii lui Solomon 14.6 ; Cartea Înţelepciunii lui Isus, Fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) 16.7-8 ; Cartea a Treia a Macabeilor 2.4 ; Psalmul 18.5 ; Psalmul 32.16; 1 Paralipomena 20.4-8 ; Cartea a Doua a Regilor 21.18-22 ; Deutreonom 3.11 ; Iosua Navi 12.4 ; Iosua Navi 13.12.

            Creaturile mitice numite balauri sunt pomenite: în Cartea Bel și Balaurul ; în Apocalipsă 12.9 ; în Apocalipsă 20.2 ; în Psalmul 73.13-14 ; în Psalumul 148.7 ; în Iezechiel 29.3 ; în Iezechiel 32.2 ; în Isaia 27.1 ; în Isaia 51.9 ; în Iov 26.12 ; în Iov 9.13 ; în Deuteronom 32.33 ; Cartea Înţelepciunii lui Solomon  11:17-19  .

Am pus citatele după Biblia versiuna Anania.

Vasiliscul și Satirii. Ființe mitice din Biblie. Partea a III-a

Creatura mitică numită vasilisc este pomenită în Psalmul 90.13. Vasiliscul mai este pomenit „în Septuagintă la Iov 20.16 și în Isaia 59.5”[1]

Creaturile mitice numite satiri sunt pomenite : în Cartea lui „Isaia 13.22  și în Isaia 34.13-14. De asemenea se găsește o aluzie la satiri în Cartea Leviticului la Levitic 17.7”[2]

Am pus citatele după Biblia versiuna Anania.

---

[1] Inorogul şi vasiliscul, www.ziarullumina.ro/inorogul-si-vasiliscul-2317.html , accesat la data de 12.12. 2016.

[2] Satyr, www.en.wikipedia.org/wiki/Satyr, accesat la data de 12.12. 2016.

Sirenele și Inorogul. Ființe mitice din Biblie. Partea a II-a

Creaturile mitice numite sirene sunt pomenite : în Cartea lui „Ieremia 50.39 . De asemenea în Biblia lui Ieronim numită Latina Vulgată la Isaia 13.22 sunt pomenite creaturile mitice numite sirene.”[1]

În Biblia versiuna Anania la Isaia 13.21 apare pomenită ființa mitică numită gadină, probabil trebuia să fie pomenită ființa mitică numită sirenă în loc de gadină.

Creatura mitică numită inorog este pomenită : în  Psalmul 91.10 . Inorogul mai este pomenit „în  Numeri 23.22 ; în Numeri 24.8 ; în Deuteronom 33.17 ; în Iov 39.9-10 ;  în Psalmul 21.21 ; în Psalmul 28.6”[2]

Creatura mitică numită inorog poate fi identificată cu rinocerul.

Am pus citatele după Biblia versiuna Anania.

---

[1] Siren (mythology), www.en.wikipedia.org/wiki/Siren_%28mythology%29, accesat la data de 12.12. 2016.

[2] Inorogul şi vasiliscul, www.ziarullumina.ro/inorogul-si-vasiliscul-2317.html , accesat la data de 12.12. 2016.