Slujba de Maslu tinută în mari sarbatori și de hramul bisericii. Arheologie bisericească. Partea a LIX-a

În crestinismul ortodox, se ține slujba maslului de obște când sunt praznice și hramul bisericii.

Frate de cruce. Arheologie bisericească. Partea a LVIII-a

În crestinismul ortodox, există frăție de cruce adică o alianță între creștini.

Bogdaproste. Rugaciune arhaică.Arheologie bisericească. Partea a LVII-a

În creștinismul ortodox, există rugăciunea: Bogdaproste! care se spune când cineva primește pomană pentru sufletul morților. Rugăcinea înseamnă: Dumnezeu să ierte! în limba slavă.

 

Sfinte Sisoie. Rugaciune arhaică.Arheologie bisericească. Partea a LVI-a

 

În creștinism există rugăciunea către Sfântul Sisoie.

Sfinte Sisoie! Este o expresie și o rugăciune arhaică spus în caz de nevoi și năpaste sau bucurie.

Înger, îngerașul meu. Arheologie bisericească. Partea a LV-a

 

În ortodoxia românească există rugăciunii arhaice ale îngerilor.

„Înger, îngerașul meu, 

Ce mi te-a dat Dumnezeu,

Totdeauna fii cu mine

Și mă-nvață să fac bine!

Eu sunt mic – tu fă-mă mare;

Eu sunt slab – tu fă-mă tare;

În tot locul mă-nsoțește

Și de rele mă ferește!

De mână cu îngerul meu păzitor,

Te rog Iisuse Hristoase, Doamne,

Lasă-mă să te țin de haină,

Ca Lumina Ta plină de iubire să fie și asupra noastră mereu! Amin!”[1]

---

[1] Înger, îngerașul meu, rugăciunea ce deschide calea copiilor spre spiritualitate, www.qbebe.ro/copilul/inger-ingerasul-meu-rugaciunea-ce-deschide-calea-copiilor-spre-spiritualitate, accesat la data de 9.08.2022.

Înger, îngerașul meu. Arheologie bisericească. Partea a LIV-a

 În ortodoxia românească există rugăciunii arhaice destinate îngerilor.

 

Înger, îngerașul meu,

Ce mi te-a dat Dumnezeu,

Totdeauna fii cu mine

Și mă-nvață să fac bine!

Eu sunt mic – tu fă-mă mare;

Eu sunt slab – tu fă-mă tare;

In tot locul mă-nsoțește

Și de rele mă ferește!

Doamne, îngerașii tăi

Fie păzitorii mei,

Totdeauna, zi și noapte

Până-n ceasul cel de moarte! Amin!

 

Înger, îngerașul meu. Arheologie bisericească. Partea a LIII-a

În ortodoxia româneasca există rugăciuni arhaice către îngerul păzitor.

„Înger, îngerașul meu,

Ce mi te-a dat Dumnezeu,

Totdeauna fii cu mine

Și mă-nvață să fac bine!

Eu sunt mic – tu fă-mă mare;

Eu sunt slab – tu fă-mă tare;

În tot locul mă-nsoțește

Și de rele mă ferește!

Doamne, îngerașul Tău

Fie păzitorul meu

Să mă apere mereu

De ispita celui rău

Doamne, îngerul ce-mi dai

M-ajute s-ajung în rai

Mântuirea s-o primesc

Lângă Tine, Domn Ceresc! Amin!”[1]

---

[1] Înger, îngerașul meu, rugăciunea ce deschide calea copiilor spre spiritualitate, www.qbebe.ro/copilul/inger-ingerasul-meu-rugaciunea-ce-deschide-calea-copiilor-spre-spiritualitate, accesat la data de 2.06.2022.

Rugaciune înainte de culcare. Arheologie bisericească. Partea a LII-a.

„Cruce-n cer, cruce-n pământ

De la Dumnezeu cel sfânt.

Cruce-n masă, cruce-n casă

Cruce-n așternutul meu.

 

De la bunul Dumnezeu,

Cruce bună-adoarme-mă,

Înger sfânt păzește-mă,

De duh rău ferește-mă

Din somn greu trezește-mă

Amin.”[1]

---

[1] Rugaciune inainte de culcare, www.prescolar.ro/rugaciune-inainte-de-culcare/, accesat la data de 15.05.2022.

Sfântă cruce culcă-mă. Arheologie bisericească. Partea a LI-a.

„Sfântă cruce culcă-mă, Duhule deşteaptă-mă, Fiule umbreşte-mă, Precesto păzeşte-mă!

Pre prea sfântă cruce-o fac şi mă culc noaptea cu drag,

Şi o fac pe trupul meu, numele lui Dumnezeu,

Biserică cerească, cântare îngerească,

Dumnezeu Sfântul, de boală să ne pazească şi să ne mântuiască.”[1]

---

[1] Părintele Teofil Părăian, Sfântă Cruce culcă-mă, Duhule deşteaptă-mă!, www.parinteleteofil.wordpress.com/2014/09/13/sfanta-cruce-culca-ma-duhule-desteapta-ma/, accesat la data de 30.04.2022.

Cruce sfântă, culcă-mă, Cruce sfântă, scoală-mă. Arheologie bisericească. Partea a L-a.

„Cruce sfântă, culcă-mă,

Cruce sfântă, scoală-mă,

Înger sfânt, păzeşte-mă,

Doamne, miluieşte-mă!”[1]

---

[1] „Cruce sfântă, culcă-mă,/ Cruce sfântă, scoală-mă!”, Arhimandritul Nicodim Petre Reflecții , www.doxologia.ro/viata-bisericii/reflectii/cruce-sfanta-culca-ma-cruce-sfanta-scoala-ma, accesat la data de 12.03.2022.

Sfântă Cruce armă dulce. Rugaciuni arhaice. Arheologie bisericească. Partea a XLIX-a.

„Sfântă Cruce armă dulce, fii cu mine un m-oi duce”[1]

---

[1] Părintele Teofil Părăian, Sfântă Cruce culcă-mă, Duhule deşteaptă-mă!, www.parinteleteofil.wordpress.com/2014/09/13/sfanta-cruce-culca-ma-duhule-desteapta-ma/, accesat la data de 28.02.2022.

Cruce-n cer, cruce-n pământ. Rugaciuni arhaice. Arheologie bisericească. Partea a XLVIII-a.

Cruce-n cer, cruce-n pământ Cruce-n perna pe care mă culc Cruce-n masă, cruce-n casă Cruce-n cei patru pereți ai casei. Maica Domnului la fereastră Dumnezeu cu noi în casă Toiagul lui Dumnezeu, Sub căpătâiul meu.

Icoane pe sticlă. Arheologie bisericească. Partea a XLVII-a.

    În ortodoxia românească, în Transilvania s-a dezvoltat arta pictării icoanelor pe sticlă care este specifică poporului român. Icoanele pe sticlă sunt probabil inspirate de la vitralilie ce se gasesc în bisericile catolice.

Cele 12 Vineri Mari de peste an. Arheologie bisericească. Partea a XLVI-a.

În ortodoxia românească, creștinii țineau 12 Vineri Mari sau 12 Vineri Sfinte.

Aceste Vineri sunt:

„Prima vineri de post este în ajunul celor 40 de Sfinţi mucenici, în care Adam a nesocotit porunca lui Dumnezeu şi a fost izgonit din Rai. A doua este înaintea Bunei Vestiri, când Cain l-a ucis pe fratele său Abel. Vinerea a treia este Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, ziua răstignirii lui Iisus. Iar cea de-a patra vineri este înaintea pogorârii Duhului Sfânt. A cincea vineri este înaintea naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi tot în luna iunie este şi a şasea vineri, înaintea prăznuirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, când Dumnezeu a trimis cele 70 de plăgi pe Pământ. Înaintea Adormirii Maicii Domnului este a şaptea vineri de post. Iar a opta este înaintea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. A noua vineri este înaintea Înălţării Sfintei Cruci, fiindcă Dumnezeu a prăpădit atunci cele şapte cetăţi ale păcatului, printre care şi Sodoma, şi Gomora. Vinerea a zecea este dedicată zilei în care Moise a despicat Marea Roşie cu toiagul şi se ţine după înălţarea Sfintei Cruci. Înainte de Sfântul Apostol Andrei este cea de-a unsprezecea vineri. Iar a douăsprezecea este după naşterea Domnului Iisus Hristos, zi în care au fost ucişi 14.000 de copii din porunca lui Irod.”[1]

---

[1] Cele 12 vineri sfinte, www.adevarul.ro/news/societate/cele-12-vineri-sfinte-1_50abd64e7c42d5a66380fc9f/index.html, accesat la data de 27.11.2021.

Însemnarea cu semnul crucii a pâinii. Arheologie bisericească. Partea a XLV-a.

    În ortodoxia românească, creștinii încrustau semnul crucii pe pâine înainte de a o pune să o coacă în cuptor iar când se tăia pâinea prima dată aceasta se însemna cu lama cuțitului cu semnul sfintei cruci.

Închinarea cu semnul crucii în timpul fulgerelor și trăznetelor a creștinilor. Arheologie bisericească. Partea a XLIV-a.

    În ortodoxia românească, în timpul fulgerelor și a trăznetelor creștinii își făceau semnul sfintei cruci.

Apă neîncepută luată de creștini. Arheologie bisericească. Partea a XLIII-a.

În ortodoxia românească, creștinii luau apa neîncepută adică prima apă luată de la fântână sau izvor suflând asupra ei de trei ori și făcând semnul crucii peste ea, pentru ca să o purifice și să o sfințească.

Modul de a bate clopotele la Priveghiul celor răposați. Arheologie bisericească. Partea a XLII-a.

 

În ortodoxia românească, în cele trei zile cât ține priveghiul dacă cel răposat este barbat clopotele când se bat fac o pauză o dată, dacă cea răposată este femeie clopotele când se bat fac pauză de două ori, dacă cel răposat este copil clopotele când se bat fac  pauză de trei ori.

Izvorul la cel răposat. Arheologie bisericească. Partea a XLI-a.

 

        În ortodoxia românească, există izvorul celui răposat adică cel care cară apă de pomană în numele celui adormit timp de 6 săptămâni după moartea aceluia, aduce la Parastasul de 6 săptămâni, o cunună în care sunt puse șase lumânări sau un colac cu o lumânare pusă în el care se pune pe o apă curgătoare și e lăsată să plutească după ce a fost sfințit la slujba Parastasului.

Icoane de vatră. Arheologie bisericească. Partea a XL-a.

În ortodoxia românească există icoane de vatră care sunt obiecte de cult ce se puneau pe horn lângă vatră sau sobă.

„Icoanele scrijelate, numite şi icoane de vatră, erau acele icoane care se confecţionau de obicei din lemn de esenţă tare (stejar şi fag). După ce li se trasa conturul pe bucată de lemn, erau scrijelate cu dalta, custura sau cuiul încins. Erau uşor de confecţionat, dar erau şi cele mai expuse la deteriorare, deoarece stăteau lângă vatra focului şi se afumau, ba chiar se şi carbonizau uneori.”[1]

---

[1] ICOANA DE VATRĂ ÎN SUDUL CARPAŢILOR MERIDIONALI, Revista de Lingvistică și Cultură Românească RLCR, NR. 27, MĂRȚIȘOR, www.limbaromana.org/revista/icoana-de-vatra-in-sudul-carpatilor-meridionali/, accesat la data de 20.05.2021.