Munții care se bat în capete. Munți sacrii. Partea a III-a.

În basmele românești apar munții mitici care se bat în capete.

Un basm unde apar munții care se bat în capete este Lupul-cu-cap-de-fier  acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).

„Și mergând lupul așa, ajunse la granița iadului, unde să bat munții-n capete ca berecii și nu stau să se odihnească decât ziua la ameazi, dar și atunci numai cât clipești cu ochii o dată”[1]

Un alt basm unde apar munții care se bat în capete este Voinicul cel fără de tată  acest basm este cules din folclorul românesc de către scriitorul Petre Ispirescu (1830-1887).

„Iar el d-a-n călarele, se repezi printre munți [...] când fu a se întoarce, munții prinseseră de veste că oarecine a luat apă din fântână, și începu a se bate iară în capete”[2]

---

[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 135.

[2]  Petre Ispirescu, Basme, Editura Eduard, Constanța, 2015, p. 252.

Muntele Ceahlău. Munți sacrii. Partea a II-a.

           Muntele Ceahlău este un munte considerat sfânt de către românii ortodocși. Românii i-au atribuit ca hram acestui munte „Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos care este de fapt sărbătoarea Muntelui Ceahlău – muntele Sfânt.”[1]

            Muntele Ceahlău se mai numea și „Muntele Pion sau Peon”[2] după „numele unui sihastru care s-a nevoit”[3] aici.

„În ziua hramului adică la Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos creștinii și ierarhii ortodocși urcau”[4]   [5] și urcă în pelerinaj pe Muntele Ceahlău.

---

[1] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.

[2] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.

[3] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.

[4] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.

[5] Preot Profesor Dumitru Chițimuș, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus şi Muntele Sfânt Ceahlău, în „Ziarul Ceahlăul” www.ziarulceahlaul.ro/schimbarea-la-fata-a-domnului-nostru-iisus-si-muntele-sfant-ceahlau/ , accesat la data de 7.11.2017.

Muntele Kogaionon. Munți sacrii. Partea a I-a.

„Muntele Kogaionon era muntele sacru al dacilor.”[1] Acest Munte sacru se afla în teritorile locuite și stăpânite de către daci.

Se presupune că Muntele Kogaionon este „Vârful Gugu sau Godeanu.”[2]

---

[1] Kogaionon, www.ro.wikipedia.org/wiki/Kogaionon , accesat la data de 31.10.2017.

[2] Kogaionon, muntele sfant al dacilor, www.mixdecultura.ro/2017/03/kogaionon-muntele-sfant-al-dacilor/ , accesat la data de 31.10.2017.