Schimbarea calendarului. Calendar pe stil vechi vs Calendar pe stil nou. Partea a X-a din XI

 Schimbarea calendarului „denaturează postul Sf. Apostoli.

 Dintre cele patru posturi mari singurul post variabil (schimbător) ca durată este postul Sf. Apostoli. Variabilitatea sa este determinată de data mişcătoare a Paştelui şi de data fixă a praznicului Sf. Apostoli Petru şi Pavel: 29 iunie. În urma hotărârii ecumenice cuprinse în horosul dogmatic de la Niceea  (325), Biserica sobornicească a stabilit o serie de rânduieli, pentru reglarea acestei perioade. Şi anume, intervalul în care poate avea loc Paştele a fost fixat între 22 martie şi 25 aprilie.

Dacă Paştele cade la 22 martie s.v.[1] cea mai timpurie dată [...]  prin urmare avem:  joi 1 mai, 40 de zile de la Paşti - Înălţarea Domnului; Duminică 11 mai, 50 de zile de la Paşti - Pogorârea Sf. Duh. După aceasta urmează săptămâna de harţi, care este rânduială canonică.

            Dacă Paştele cade la 25 aprilie s.v., cea mai târzie dată, [...] prin urmare avem: joi 3 iunie, 40 de zile de la Paşti, Înălţarea Domnului, Duminică 13 iunie, 50 zile de la Paşti -  Pogorârea Sf. Duh. După aceasta urmează săptămâna de harţi, care este rânduială canonică.

            Săptămâna, ce urmează acestei mari sărbători, Pogorârea Sfântului Duh, ce încheie Penticostarul este o săptămână luminoasă de prăznuire ce are rânduite zile de harţi.

            În aceste condiţii postul Sf. Apostoli arată astfel:

-          în primul caz ( Paştele la 22 martie s.v.) începutul postului 19 mai s.v..

-          în al doilea caz  ( Paştele la 25 aprilie s.v. ) începutul postul 21 iunie s.v.

Pentru ambele cazuri, sărbătoarea Sf. Apostoli are loc la data de 29 iunie s.v. Durata minimă, tradiţională a postului Sf. Apostoli poate începe cel  târziu pe data de 21 iunie şi ţine până la 29 iunie, deci cel puţin 8 zile.

Odată cu adoptarea reformei calendaristice din octombrie 1924, Biserica Română s-a văzut pusă în faţa unor mari dileme liturgice, reforma implicând un decalaj calendaristic de 13 zile.

Am văzut că, prin depăşirea termenului de 25 aprilie s.v., dacă Paştele cade după 25 aprilie s.v., după cum s-a şi întâmplat, postul va arăta astfel: 26 aprilie sv - 2 mai sn[2] = postul ţine 7 - 1 zile. Dacă Paştele cade cu câteva zile după 25 aprilie s.v., în aceste condiţii  postul  pur şi simplu dispare!

În aceste condiţii Sinodul local al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât lucruri în contrasens cu Biserica [...] şi anume, post în zile soborniceşti şi canonice de harţi, plus reducerea unui post mare sobornicesc şi ecumenic sub 8 zile. [...]

Nici un canon bisericesc nu permite post numai de trei zile. [...]

Trebuie ştiut că până la introducerea calendarului gregorian în istoria Bisericii nu s-a înregistrat niciodată post în zile de harţi. [...]

Aşa s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956 [...]  (Paştele la 6 mai), când Sf. Sinod a hotărât ca postul să se ţină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sf. Apostoli Petru şi Pavel [...] şi în anul 1983 (Paştele la 8 mai), când postul a fost de numai două zile...”[3]

În chestiunea dispariției Postului Sf. Apostoli ca urmare a faptului că Paștele cade pe stil nou după data de 25 aprilie este vorba despre conversia datei Paștelui de pe stil vechi în data de pe stil nou la Bisericile ce au adoptat stilul nou, conform Sinodului de la Moscova din anul 1948, această conversie implică decalajul de 13 zile.

„Pentru menţinerea de bune raporturi între Bisericile Ortodoxe la Conferinţa ele la Moscova din 1948, dezbătându-se problema calendarului cu valoare pentru întreaga Ortodoxie, s-a stabilit ca sărbătorirea Sfintelor Paşti să se fixeze după stilul vechi (calendarul iulian) în conformitate cu Pascalia Alexandrină, iar sărbătorile fixe după calendarul în uz al Bisericii autocefale respective, ca şi obligaţia pentru clerici şi simpli credincioşi de a urma stilul acelei Biserici locale în graniţele căreia ei locuiesc, primindu-1 ca unul din obiceiurile acelei Biserici.

Biserica Ortodoxă Română aplică - în privinţa calendarului - hotărârile Consfătuirii de la Moscova. O reglementare unitară însă se aşteaptă de la viitorul Sfânt şi Mare Sinod în pregătire, pentru a se rezolva astfel această problemă importantă pentru cultul Bisericii Ortodoxe.”[4]

---

[1] Înseamnă stil vechi.

[2] Înseamnă stil nou.

[3] Calendarul, www.mitropoliaslatioara.ro/calendarul.php, accesat la data de 2.07.2012.

[4] Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Drept Canonic Ortodox. Legislație și Administrație Bisericiască vol.II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1990, pp. 328-329.