Structura copilăriei lui Iisus în Evanghelieia după Luca şi Matei

Evanghelia după Luca

“1 Cele două vestiri  ( Lc1.5-25; Lc 1.26-38)

Vestea naşterii Sfântului Ioan (Lc1.5-25)

Vestea naşterii Mântuitorului (Lc1.26-38)

Imnele de laudă aduse lui Dumnezeu de Elisabeta şi Fecioara Maria (Lc 1.39-56)

2 Cele două naşteri (Lc 1.57-66; Lc 21-21)

Naşterea şi circumcizia Sfântului Ioan (Lc 1.57-66)

Naşterea şi circumcizia Mântuitorului (Lc 21-21)

Imnul de laudă adus de arhiereul Zaharia lui Dumnezeu (Lc 1.67-79)

Imnul îngerilor (Lc 2.14)

3 Îndoita consacrare a Mântuitorului la Templu (Lc 2.21-38; Lc 2.41-50)

Prezentarea Mântuitorului la Templu (Lc 2.41-50)

Regăsirea lui Iisus in Templu la 12 ani (Lc 2.41-50)

4 Profeţiile despre cei doi copii: Ioan şi Iisus (Lc1.65-79; Lc 2.22-39)

Profeţia mulţimilor şi a lui Zaharia despre Ioan

Profeţia drepţilor Simeon şi Ana despre Iisus

5 Sumare narative despre copilăria lui Ioan şi a Mântuitorului (Lc 1.80; Lc 2.39-40; 51-52)

Viaţa tainică a Sfântului Ioan

Viaţa tainică a Mântuitorului”[1]

Evanghelia după Matei

„1 Originea omenească a lui Iisus Hristos, Fiul  lui Dumnezeu şi Fiul lui Avraam: Arborele Genealogic (Mt 1.1-17)

2 Originea dumnezeiască a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu (Emanuel) şi Fiul legal al lui Iosif: Vestea naşterii (Mt 1.18-25)

3 Închinarea Magilor(Mt 2.1-12)

4 Fuga în Egipt şi uciderea pruncilor nevinovaţi (Mt 2.13-18)

5 Întoarcerea din Egipt şi stabilirea în Nazaret (Mt 2.19-23)”[2]

---

[1] Lector Dr. Constantin Preda, Cartea neamului lui Iisus Hristos, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, pp.99-100.

[2] Ibidem, p.219.

Sărbătoarea Nașterii Domnului şi cea a Botezului Domnului (Epifania), se serbau împreună în Răsărit? Sărbători bisericești. Partea a II-a.

„Prima oară s-a despărțit în Orient sărbătoarea Nașterii Domnului de cea a Botezului Domnului (Epifania) serbându-se mai întâi în biserica din Antiohia în anul 377 apoi în biserica din Constantinopol în 379.”[1]

Este adevărată  această afirmație?

Nu, deoarece aflăm din istorie că în Patriarhiile Răsăritene unele Biserici Locale  aveau mai multe forme și feluri de a ține post înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului după unele vechi tradiții din această cauză „Sinodul de la Constantinopol ținut în 1166 sub Patriarhul Luca Hrisoverghie a hotărât ca Postul Nașterii Domnului să aibă durata de azi. Întrucât nu în toată lumea creștină acest post avea aceași durată”[2].

„Ca vechime, cele dintâi mențiuni despre practicarea acestui post provin din secolele al IV-V-lea, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit ‹‹postul din luna a zecea››. Dar la început, creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Așa, de exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Hrisoverghi) a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând de la 15 noiembrie [...] postul durează până în seara zilei de 24 decembrie, inclusiv.”[3]

De aici, rezultă că unele Biserici Locale din Patriarhiile Răsăritene, prăznuiau Nașterea Domnului, înainte de anii 377 respectiv 379, deoarece acest Sinod a avut rolul de a uniformiza Posturile Nașterii Domnului în Răsărit care precedau sărbătoarea Nașterii Domnului.

---

[1] Preotul Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericiască universală, Manual pentru Seminarile Teologice, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 106.
[2] Pr. Prof. dr. Ene Braniște, Arhim. Prof. Ghenadie Nițoiu, Pr. Prof. Gheorghe Neda, Liturgica teoretică, Manual pentru Seminarile Teologice, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1978, p.97.
[3] Postului Nașterii Domnului, www.orthodoxwiki.org, accesat la data de 8.07.2014.