Facerea Prescurilor în Biserică. Arheologie bisericească. Partea a XXI-a.

În ortodoxia românească, prescurile pentru Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie se fac de către o femeie bătrână și văduvă.

Ce formă au prescurile la ortodocși? Taina Euharistiei. Partea a I-a.

Biserica ortodoxă are „cinci prescuri (presefore pânișoare) de pâine dospită. Patru pâinișoare având deasupra sigililu cu semnul Sfintei Cruci: iar a cincia pâinișoară are deasupra ei sigilul cu semnul și cu inițialele Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu”[1] Forma prescurilor este în cruce, adică în 4 cornuri, „pâinea la Liturghie –  zice Sf. Simeon Tesaloniceanul –  se aduce în 4 cornuri; iar nu rotundă și fără aluat – după cum zic catolici – pentru ca să fie desăvârșită. Pentru că și Dumnezeu s-a făcut om cu totul desăvârșit, alcătuit din suflet și cele patru stihii, pentru că și lumea e din patru părți. Cuvântul acesta a lui Dumnezeu este Trupul care l-a luat Domnul Hristos și că toate marginile lumii le-a sfințit Cuvântul și pentru că acest fel de făptură a prescurei înseamnă și Crucea Domnului Hristos. [...] (Sfântul Simeon al Tesalonicului, Tratate, cap 87, 88.)”[2]

Prescurile la ortodocsi mai pot avea forma în 5 cornuri „prescura cu cinci pânișoare [...] ne amintește de cele 5 pâini de orz pe care binecuvântându-le Mântuitorul în pustie a săturat cu ele 5.000 de bărbați afară de femei și copii de pe urma cărăra a mai luat 12 coșuri cu sfărâmituri.”[3]

Sau mai pot avea formă în 7 cornuri „prescura cu cele șapte ne aduce aminte de cele 7 pâini binecuvântate cu care Mântuitorul a săturat 4.000 de bărbați afară de femei și copii de pe urma cărora a mai luat șapte coșuri cu sfărămituri”[4].

Astăzi nu se mai respectă această tradiție, și prescurile au forma unui cilindru adică rotundă asemenea catolicilor.

---

[1] Protos. Nicodim Mandiță, Dumnezeiasca liturghie cu însemnătatea ei, Editura „Bunavestire”, Bacău, 1994, p. 73.

[2] Ibidem, pp.73-74.

[3] Ibidem, p.73.

[4] Ibidem, p.73.