Batera toacei și pușcatul de Paști. Arheologie bisericească. Partea a XVI-a.

            În ortodoxia românească, în ajunul Paștelui se bate toaca sau se pușcă cu țeava cu carbid în vechime se pușca cu armă.

Sfeșnicele în formă de ciupercă din naos. Arheologie bisericească. Partea a XV-a.

În ortodoxia românească, în naos existau două sfeșnice mari unul în dreapta și unul în stânga. Aceste sfeșnice aveau formă de ciupercă și puteau fi două în naos și două în pronaos.

Sfeșnicele acestea mari în formă de ciupercă mai poartă denumirea și de sfeșnice cu nisip.         

Arderea lumânărilor în Altar. Arheologie bisericească. Partea a XIV-a.

În ortodoxia românească, lumnările date la Altar se ard în sfeșnicele de pe Pristol sau de la Proscomidiar sau la piciorul Sfintei Cruci pentru procesiuni.

Păstrarea Aghiasmei în Biserică. Arheologie bisericească. Partea a XIII-a.

În ortodoxia românească, Aghiasma se păstrează în Altar sau în Aghiazmatar.

Slujba Aghiasmei Mari. Arheologie bisericească. Partea a XII-a.

În ortodoxia românească, Slujba Aghiasmei Mari se săvârșește în Aghiazmatar sau la Moliftul din fața Bisericii, sau la un râu, sau la un izvor, sau la un lac, sau la o fântână, sau pe un pod.

Prapurii sau Steagurile în Biserică. Arheologie bisericească. Partea a XI-a.

În ortodoxia românească, în Biserică trebuie să fie 6 Prapuri sau Steaguri, 4 Prapuri se așează în naos, aceștia fiind folosiți la procesiuni iar 2 Prapuri de culoare neagră sunt așezați în pronaos, aceștia sunt folosiți la Slujba Înmormântării.

Lumânarea folosită la împărtășirea credinciosului. Arheologie bisericească. Partea a X-a.

În ortodoxia românească, credincioșii când se împărtășesc ei merg cu o lumânare aprinsă la împărtășire.