Vede-Bine, Aude-Bine, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul. Câini mitici, câini legendari și câini celebri. Partea a I-a.

În folclorul românesc există câinii mitici numiți: Vede-Bine, Aude-Bine, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul.

Acești câini apar în basmele românești. Un basm unde apar este Lupul-cu-cap-de-fier  acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).

„Vede-Bine este câinele Sfintei Miercuri, Aude-Bine este câinele Sfintei Vineri, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul este câinele Sfintei Duminici”[1]

---

[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 134.

Vâjbaba. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXIX-a.

      Vâjbaba apare în basmele românești. Un basm unde apare Vâjbaba este Crâncu, Vânătorul codrului, acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).

„Vâjbaba locuiește în fundul iadului, ea are o fiică cu puteri supranaturale și o herghelie de cai năzdrăvani.”[1]

---

[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, pp.113-118.

Fântâna Baba Lupa. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXVIII-a.

           Fântâna Baba Lupa se află în Regiunea Doljului.

Această Fântână care poartă denumirea de Babă este învăluită de mai multe legende.

O legendă spune că „în timpul unei ierni aprige, o tânără fecioară a venit să ia apă, dar a fost atacată de un lup. O bătrână care trecea prin zonă a auzit țipetele fetei și i-a sărit în ajutor. Fata s-a salvat urcându-se în copac, iar baba a fost sfâșâiată de lup. De atunci, fântâna s-a numit Baba Lupa, adică baba mâncată de lup.”[1]

O altă legendă spune că „cine va bea apă de la cismeaua Baba Lupa, va rămâne în Calafat.”[2]

---

[1] Crima de la Baba Lupa. Ulmul secular, făcut arșice în câteva minute, www.republicaoltenia.ro/crima-de-la-baba-lupa-ulmul-secular-facut-arsice-in-cateva-minute/ , accesat la data de 24.11.2016.

[2] Marti va avea loc sfintirea fantanii Baba Lupa. Toti calafetenii sunt invitati, www.ziaruldecalafat.ro/marti-va-avea-loc-sfintirea-fantanii-baba-lupa/ , accesat la data de 24.11.2016.

Stânci denumite Baba în Polonia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXIII-a.

             În Polonia în Regiunea Prusiei se află mai multe stânci sculptate numite Baba.

Babele din Regiunea Prusiei sunt:

„Baba de la Bronowo,

Baba de la Mozgowo,

Baba de la Nipkowo,

Baba de la Torun,

Babele de la Gdansk”[1]

„Baba Hag din Gdansk”[2]

„Baba de la Piątnicy, încorporat în fundația Bisericii din Piątnicy”[3]

Baba din Olsztyn se află „în curtea Castelului Warmia din Olsztyn.”[4] În Regiunea Prusiei și a Olsztynului „se mai găsesc 21 de Babe.”[5]

În localitatea Bartoszyce se află două „Babe de piatră [...], așezate împreună cu un bol de piatră în Piața intersecției Maria Curie-Sklodowska și Eroilor din Varșovia.”[6]

Există două legende în legătură cu aceste două Babe de piatră din Bartoszyce : „Legenda Prințesei prusace Gustebalda și fiica Regelui Pește din Fluviul Lyna”[7] și „Legenda Prințului Vrăjitor Barto”[8]

Pe lângă cele 21 de Babe de piatră care au fost găsite în Prusia „a mai fost descoperită de arheologi o Babă de piatră în  Poganów”[9]

---

[1] Category: Stone babas from Old Prussia, www.commons.wikimedia.org/wiki/Category:Stone_babas_from_Old_Prussia ,  accesat la data de 23.06.2016.

[2] File: Prussian Hag.jpg,  www.commons.wikimedia.org/wiki/File:Prussian_Hag.JPG , accesat la data de 23.06.2016.

[3] File: Pruska baba.jpg, www.commons.wikimedia.org/wiki/File:Pruska_baba.jpg , accesat la data de 23.06.2016.

[4] Agnieszka Szukuć, Historia pewnej baby, în Wydarzenia Naszemiasto.pl Olsztyn, www.olsztyn.naszemiasto.pl/artykul/historia-pewnej-baby,1044205,art,t,id,tm.html , accesat la data de 23.06.2016.

[5] Ibidem, accesat la data de 23.06.2016.

[6]  Piotr Jaworski, Kamienne Baby w Bartoszycach, www.rmf.fm/swoja-droga/show,289,kamienne-baby-w-bartoszycach.html , accesat la data de 23.06.2016.

[7] Ibidem, accesat la data de 23.06.2016.

[8] Tomasz Miroński, Bartoszyce: Bartel i Gustebalda, tysiącletnie posągi dawnych Prusów, în Moje Mazury, www.mojemazury.pl/14848,Bartoszyce-Bartel-i-Gustebalda-tysiacletnie-posagi-dawnych-Prusow.html#axzz4Du8ioUew , accesat la data de 23.06.2016.

[9] Stone “baba” found by archaeologists in Poganów, www.scienceinpoland.pap.pl/en/news/news,65779,stone-baba-found-by-archaeologists-in-poganow.html , accesat la data de 23.06.2016.

Stânci denumite Baba în Macedonia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXI-a.

1. „Babele de la Stip”[1]. Aceste Babe se află lângă orașul Stip din Macedonia.

2. Skameneta Baba. Aceste Babe sunt niște „roci de granit de origine vulcanică deasupra localității Skameneta Baba.”[2] Skameneta Baba înseamnă în limba macedoneană „baba pietrificată.”[3]

---

[1] Baba, www.oldeuropeanculture.blogspot.ro/2014/05/baba.html , accesat la data de 27.04.2016.

[2] Prilep développe le tourisme volcanique, www.bn-mk.org/fr/content/prilep-d%C3%A9veloppe-le-tourisme-volcanique.html , accesat la data de 27.04.2016.

[3] Ibidem, accesat la data de 27.04.2016.

Stâncile Baba Dochia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIX-a

               În România există mai multe stânci care poartă denumirea de Baba Dochia.

Stânci denumite Baba Dochia:

Baba Dochia sau „Stânca Dochia din Munții Ceahlăului. [...] La baza stâncii ia naştere unul dintre izvoarele Pârâului Izvorul Alb [...] iar  în împrejurimile Stâncii Dochia, prin pădure, sunt împrăştiate multe pietre albe (din calcar), numite de locuitorii meleagurilor megieşe şi de ciobani Oile Dochiei.”[1]

Baba Dochia din Munții „Șureanu [...] care se află sub Vârful lui Pătru (2130 m). [...] Pe culmea Platoul Negrileasa din Munții Trascău  se gaseste Scaunul Babei Dochia [...] în Munții Cozia se găsește Dochia fără Cojoace, în Munții Țarcu sub vârful Țarcu se găsește Vijgalaul Babei Dochia.”[2]

---

[1] Legende din Ceahlău, www.cabana-dochia.ro/legende-din-ceahlau/ , accesat la data de 12.02.2016.

[2] Megaliți antropomorfi în Carpații României,  www.nestinvest.ro/floares.ro/ , accesat la data de 16.02.2016.

Babele din Bucegi. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVIII-a

             În Regiunea Prahovei aproape de orașul Bușteni în Munții Bucegi se află celebrele stânci denumite Babele din Bucegi.

Pe lângă celebrele stânci denumite Babele din Bucegi, în Munții Bucegi, se mai află și alte stânci denumite Babe.

            Celelalte stânci denumite Babe sunt : „Baba Mare”[1] ,  „Sărutul Babelor”[2].

Probabil și în zona denumită „Piciorul Babelor”[3] pot fii niște stânci denumite Babe sau Piciorul Babelor.

---

[1] Baba Mare-Stanca,  www.gnm.ro/sitenou/foto_prim.php?page=1&idcat=12 , accesat la data de 3.02.2016.

[2] Stânci Denumite, www.floares.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=63&Itemid=72&lang=ro , accesat la data de 3.02.2016.

[3] Parcul Natural Bucegi - Trasee turistice, www.bucegipark.ro/obiective.php?show=trasee_turistice , accesat la data de 3.02.2016.

Baba Coziei. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVII-a

               În Regiuna Vâlcei „în Muntele Cozia se află Baba Coziei.”[1]

Baba Coziei este o stâncă care poartă denumirea de babă.

---

[1] Cristian Duminecioiu, Misterul de la Cozia, în „Avantaje”, www.avantaje.ro/articol/misterul-de-la-cozia-915132 , accesat la data de 16.01.2016.

Babă de zăpadă. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVI-a

               În folclorul și cultura Republicii Moldova probabil și în Regiunile Cernăuți și Bugeac din Ucraina locuite de moldoveni, „Omului de Zăpadă i se spune Babă de Zăpadă.”[1] Probabil că și în unele zone din Regiunea Moldovei din România Omului de Zăpadă i se mai spune Babă de Zăpadă.

---

[1] Nu poți face o babă de zăpadă afară? Realizeaz-o acasă, dintr-un ciorap vechi (Video), www.ea.md/nu-poti-face-o-baba-de-zapada-afara-realizeaz-o-acasa-dintr-un-ciorap-vechi-video/ , accesat la data de 9.12.2015.

Babele la Sfat. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XV-a

                În Regiunile Prahovei și ale Brașovului „în Munții Ciucașului se află Babele la Sfat”[1]

Babele la Sfat sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele la Sfat

Sursa fotografiei[2]

---

[1] Recomandarea lunii - Bucuria de a fi in Ciucas,  www.la-povestile-mele.blogspot.ro/2015/05/recomandarea-lunii-bucuria-de-fi-in.html , accesat la data de 9. 12. 2015.

[2] In sfarsit in iunie in Ciucas, www.bloguldecalatorii.ro/2011/08/in-sfarsit-in-iunie-in-ciucas.html, accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Budești. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIV-a

              În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Budești din comuna Chiliile, pe [...] vârful Pinul cel Mare - se află [...]  Babele de la Chiliile”[1]

Babele de la Budești sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

---

[1] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului ,

accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Ulmet. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIII-a

      În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Ulmet din comuna Bozioru se află [...] Babele de la Ulmet”[1]

Babele de la Ulmet sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele de la Ulmet

Sursa fotografiei[2]

---

[1] “Babele” de la Ulmet, „pietrele vii” ale Buzaului, www.xplore-romania.ro/babele-de-la-ulmet-pietrele-vii-ale-buzaului/ , accesat la data de 9.12.2015.

[2] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului , accesat la data de 9.12.2015.

Baba Turca. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XII-a

Baba Turca apare în mitologia românească „într-un un fel de teatru popular la Crăciun și Anu-Nou în Sudul Moldovei care consistă dintr-o procesiune de tipuri populare, ca Țăranu, Jidanu, Harapu, din Irozi și mai ales dintr-un fel de monstru cu cap de capră ori barză înalt de vreo trei metri și dus de un om ascuns subt el.”[1]

Baba Turca mai este numită „în Nordul Moldovei  Turca și Capra, în Banat Cerbuțu,”[2] dar ea mai poartă și denumirea de „brezaie și paparudă.”[3]

În Munții Carpați se află Muntele Breazău, denumirea acestui munte se aseamănă oarecum cu cu brezaie. În Muntele Breazău se află un sfinx „declarat monument al naturii. Este vorba despre Sfinxul din masivul Breazau, situat pe raza localitatii Bustea, comuna Manzalesti (50 km de orasul Buzau, pe Valea Slanicului). Unii istorici sustin ca Manzalesti este una dintre cele mai vechi asezari umane din tara noastra.”[4] Poate acest sfinx în trecut era denumit babă sau brezaie.

Mini-documentare despte Brezaie :

Exercitiu vizual "Brezaia"[5] - https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI

Rucăr - Brezăiaşii satului[6]  - https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg

Sfinxul din masivul Breazău

Sursa fotografiei[7]

Baba Turca poate fi o zeitate stăpână peste timp sau peste belșug deoarece ea se celebrează la Anul Nou însă dacă ne gândim la, faptul că, ea este închipuită și ca o barză, nu ducem cu gândul, că Baba Turca este o zeitate stăpână peste nașterea de prunci.

---

[1] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sfinxul din Bucegi are un frate la Bustea: Calculeaza ruta dintre cele doua monumente! , www.skytrip.ro/sfinxul-din-bucegi-are-un-frate-la-bustea-calculeaza-ruta-dintre-cele-doua-monumente-jur-11830.html , accesat la data de 4.12.2015.

[5] Exercitiu vizual "Brezaia",  https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI , accesat la data de 4.12.2015.

[6] Rucăr - Brezăiaşii satului ,  https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg , accesat la data de 4.12.2015.

[7] Sfinxul din Bustea, Manzalesti - InfoPensiuni.ro, www.infopensiuni.ro/cazare-manzalesti/obiective-turistice-manzalesti/sfinxul-din-bustea-manzalesti_7637 , accesat la data de 4.12.2015.

Baba Rada. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XI-a

 

Baba Rada apare în mitologia românească într-un proverb: „Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!”[1] Acest proverb înseamnă „oricum aș lua lucrurile, mi-e totuna.”[2]

Cuvântul Rada poate veni de la cuvântul radă care înseamnă „la unele popoare slave, denumire dată consiliului, adunării, organului central al puterii”[3]

Baba Rada poate fi o zeitate stăpână peste căpetenii.

Baba Rada apare în basmul „Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri”[4] alături de alte personaje din folclorul românesc.

---

[1] Listă de proverbe românești, www.ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_proverbe_rom%C3%A2ne%C8%99ti , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Rada, www.dexonline.ro/definitie/rada, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sânziana și Pepelea, www.ro.wikisource.org/wiki/S%C3%A2nziana_%C8%99i_Pepelea , accesat la data de 4.12.2015.

Baba Ciuma. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a X-a

Baba Ciuma apare în mitologia românească ca o „personificarea a bolii în tradițiile populare.”[1] Ea mai apare și sub denumirea de „Baba Ciuma cea păgână.”[2]

În „Ciuma poezie populară culeasă de poetul Vasile Alecsandri”[3] apare Baba Ciuma.

---

[1] Ciumă, www.dexonline.ro/definitie/cium%C4%83 , accesat la data de 29.11.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 29.11.2015.

[3] Ciuma, www.ro.wikisource.org/wiki/Ciuma , accesat la data de 29.11.2015.

Baba Rădăcina. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a IX-a

În mitologia românească „Baba Rădăcina, apare într-un joc de copii, în acest joc copiii trebuie să o smulgă din pământ pe Baba Rădăcina.”[1] Acest joc este foarte puțin cunoscut în zilele noastre. Baba Rădăcina poate fi o zeitate stăpână peste buruienile din ogoare și lanuri.

---

[1] Delia-Anamaria Răchișan, Stilistica antroponimelor în universul ludic, în balade, în basme , www.onomasticafelecan.ro/iconn2/proceedings/8_07_Rachisan_Delia-Anamaria_ICONN_2.pdf , accesat la data de 29.11.2015.

Baba Marta. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VIII-a

În folclorul bulgarilor „există diferite versiuni ale poveștii Babei Marta.

Una spune că în acea zi ea își face curățenie dinainte de primăvară și își scutură salteaua pentru ultima dată înainte de venirea iernii următoare - toate penele care iasă din ea se revarsă pe Pământ ca zapada - ultima zăpadă a anului.”[1]

În altă poveste „Baba Marta este prezentat ca o sora (sau o soție) a gândacului antene lungi mare (Ianuarie) și gândacului antene lungi mic (Februarie). Ea este întotdeauna nemulțumit de ei – aceștia sunt fie îmbătați de vin, sau fac alte pagube. Bătrâna (mireasa) devine furioasă, prin urmare vremea se schimbă.”[2]

 Într-o altă poveste „o ciobăniță bătrân a hotărât să ridice turmele sale în munți în ultimele zile ale lunii martie, gândindu-se că Baba Marta va da vreme buna asupra sa, deoarece ea era de aceeași vârstă cu Marta. Baba Marta  fiind considerat bătrână a devenit mânioasă, și a cerut fratelui ei mai mic (Aprilie) să-i împrumute câteva zile. Aprilie a împlinit dorința ei și [...] Marta a dat drumul la zăpezi și viscole puternice care au înghețat pe ciobăniță și pe turmele ei în munți.”[3]

Gândacul antene lungi poate fi Croitorul cenușiu.

---

[1] Baba Marta,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta, accesat la data de 23.11.2015.

[2] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.

[3] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.

Baba Marta. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VII-a

În mitologia bulgarilor există Baba Marta.

„Baba Marta [...] este numele unui personaj mitic care aduce cu ea sfârșitul iernii reci și începutul primăverii. Sărbătoarea ei cu același nume este celebratătă în Bulgaria, la 1 martie cu împărțirea și purtarea de mărțișoare. [...]

Tradiția de a da prietenilor șnururi împletite roșu cu alb,  aduce sănătate și fericire în cursul anului și este o aluzie că primăvara este aproape.

Baba Marta (Bunica Martie) este considerat a fi o doamnă arțăgoasă care pare să fie întotdeauna invidioasă pe cei doi frați. ”[1]

„Baba Bulgarilor este o bătrână neputincioasă, aceasta având mereu la ea un drug de fier în care se sprijină. Bulgarii cred că temperamentul bătrânei este foarte instabil: atunci când Marta zâmbeşte, Soarele străluceşte pe cer iar atunci când este supărată pe cineva, vremea urâtă îşi face simţită prezenţa.”[2]

---

[1] Baba Marta,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta,  accesat la data de 23.11.2015.

[2] Baba Marta – calendar intercultural, www.calendarintercultural.ro/agenda.php?detalii=6820&eventdate=1425074400, accesat la data de 23.11.2015.