Se afișează postările cu eticheta Sf. Taine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sf. Taine. Afișați toate postările

joi, 12 decembrie 2013

De ce sunt 7 Taine? Slujbe bisericești. Partea a IV-a.



Dumnezeiasca Scriptură, zicând: «Înțelepciunea (Iisus Hristos) și-a zidit Sieși  casă (Biserica) și a întărit șapte stâlpi (șapte Taine sfinte), junghiat-a jerfele Sale (Jertfa de pe Cruce) și a dres în paharul Său vin (vinul ders cu apă, adică Sângele cu apă care s-a vărsat întodeauna din Coasta Domnului nostru Iisus Hristos tainic în timpul Sfintei Liturghi) și a strigat: veniți de beți din vinul care am dres vouă » [...] (Proverbele lui Solomon 9.1-2,5) ”[1]


[1] Protos. Nicodim Mandiță, Dumnezeiasca liturghie cu însemnătatea ei, Editura „Bunavestire”, Bacău, 1994, pp. 135-136.

De ce credincioșii ortodocși folosesc și apă la Împărtășanie? Taina Euharistiei. Partea a IV-a.



„Rânduiala aceasta este păstrată din vremurile apostolice. Ea este așezată pe baza proorociior scripturistice, ale hotărârilor sinoadelor și ale predanilor Sfinților Apostoli.
Cu vin și apă trebuie săvârșită Jertfa Sfântă pentru că aceasta ne-o adeverește Dumnezeiasca Scriptură, zicând: „Unul din ostași cu sulița Coasta Sa a împuns din Care a ieșit Sânge și Apă” (Ioan 19.34-35; I Ioan 5.6-8).
Sfântul Potir cu vinul și apa puse într-însul, închipuiește coasta Mântuitorului, iar după prefacere este însuși Sângele și Apa ce a curs din Coasta Aceluia Care a zis: «Acesta este Sângele Meu cel vărsat pentru voi»[1]. [...]  
Astfel, în Sfântul Potir se pune vinul dres cu apă precum adeverește și în altă parte Dumnezeiasca Scriptură, zicând: «Înțelepciunea (Iisus Hristos) și-a zidit Sieși  casă (Biserica) și a întărit șapte stâlpi (șapte Taine sfinte), junghiat-a jerfele Sale (Jertfa de pe Cruce) și a dres în paharul Său vin (vinul ders cu apă, adică Sângele cu apă care s-a vărsat întodeauna din Coasta Domnului nostru Iisus Hristos tainic în timpul Sfintei Liturghi) și a strigat: veniți de beți din vinul care am dres vouă » [...] (Proverbele lui Solomon 9.1-2,5) ”[2]


[1] Matei 26.26-28.
[2] Protos. Nicodim Mandiță, Dumnezeiasca liturghie cu însemnătatea ei, Editura „Bunavestire”, Bacău, 1994, pp. 135-136.

duminică, 11 august 2013

Diferenţa dintre Sfintele Taine şi Sfintele Ierurgi. Slujbe bisericești. Partea a III-a.



Diferența dintre Sfintele Taine şi Sfintele Ierurgii este ca prin Taine ne împărtăşim de Iisus Hristos iar prin Ierurgi de Sfântul Duh.
„Deosebirile între Taine și Ierurgii:
1. Tainele sunt întemeiate direct sau indirect de Mântuitorul, iar Ierurgiile de Biserică.
2. Tainele sunt necesare pentru mântuire, ierurgiile nu.
3. Sfintele Taine sunt valide, eficente prin ele însele ‹‹ex opere operato››, iar ierurgiile depind de starea morală a săvârșitorului și a primitorului.
4. Sfintele Taine se restrâng numai la persoana umană și numai în momentele fundamentale ale vieții, pe când Ierurgiile se referă la lumea materială, chiar și la cea neînsuflețită.” [1]
Combaterea argumentelor de mai sus :
1. Capul Bisericii este Hristos iar Biserica este Trupul Lui (Efeseni 5.23-32.), orice este întemeiat de Biserică de fapt este întemeiat de Iisus.
2. Atât Tainele cât și ierurgiile sunt necesare pentru mântuire, de exemplu :
Taina Euharistiei nu se poate efectua dacă nu s-au făcut Ierurgia de sfințire a Antimisului şi Ierurgia de sfințire a Bisericii. Taina Mirungeri nu se poate efectua dacă mai înainte episcopul nu a făcut Ierurgia de sfințire a Sfântul şi Marele Mir. „Sfântul Mir este untdelemn amestecat cu vin natural și cu diferite arome, în număr de 38, sfințit de soborul episcopilor prezidat de Patriarhul Bisericii, în Joia Patimilor, la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare care se săvârșește atunci. El este întrebuințat la Sfânta Taină a Mirungeri, la sfințirea bisericilor și la sfințirea antimiselor.”[2]
Taina Hirotoniei nu este deplină dacă preotului nu i s-a făcută Ierurgia de sfințire întru duhovnic, numită, hirotesia întru duhovnic. „Hirotesia este punerea mâinilor arhiereului pentru a sfinţi clerul inferior: citeţii, cântăreţii şi ipodiaconii. [...] Hirotesia întru duhovnic se dă deopotrivă preoţilor monahi sau celor mireni care sunt în stare să aprecieze faptele omeneşti în lumina legilor Domnului, aplicând îngăduinţa şi severitatea canonisirii după ‹‹gândul lui Hristos›› (I Cor. 2,15-16).” [3] 
4. Nici o Taină nu poate fi efectuata fără vase şi veşminte dacă asupra lor nu s-a făcut o slujbă sfinţire adică o Ierurgie. „Toate vasele, odoarele și obiectele bisericești necesare cultului divin, înainte de a fi puse în folosință sunt sfințite prin slujbe speciale de către preot, cu excepția sfântului antimis pe care-l sfințește numai arhiereul. De aceea ele se mai numesc și obiecte sfințite”[4]
Taina Mirungerii se folosește și asupra lumii materiale cum este clădirea Bisericii, deoarece la sfințirea bisericilor se folosește Sfântul şi Marele Mir după cum urmează:
„ ... după spălarea cu apa (și săpun), Sfânta Masa se spală cu vin și cu apa de trandafiri, care închipuie spălarea trupului lui Iisus după moarte, cu mir de preț, spre cinstirea Lui.
Urmează apoi ungerea Sfintei Mese cu Sfântul Mir, în chipul crucii. Prin aceasta coboară Sfântul Duh în unire cu Tatăl și cu Fiul, în urma jertfei aduse de Hristos pentru noi. [...] După aceea episcopul cădește biserica și un preot, mergând după el, unge cu Sfântul Mir toată biserica[5] 



[1] Pr. Conf. dr. George Remete, Dogmatică Ortodoxă, Manual pentru Seminarile Teologice, Ediţia a treia, revăzută şi adăugită, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000 , p. 337.
[2] Pr. Prof. dr. Ene Braniște, Arhim. Prof. Ghenadie Nițoiu, Pr. Prof. Gheorghe Neda, Liturgica teoretică, Manual pentru elevi seminariști, ediția a III-a, Editura Credința Noastră, București, 1997,  p. 151.
[3] Hirotesie, www.orthodoxwiki.org, accesat la data de 12.09.2014.
[4]  Pr. Prof. dr. Ene Braniște, Arhim. Prof. Ghenadie Nițoiu, Pr. Prof. Gheorghe Neda, op. cit., p 117.
[5] Sfintirea Bisericii - prezenta neincetata a Duhului Sfant, www.crestin ortodox.ro, accesat la data de 13.11.2013.

Există Slujba Maslului de obște în Biserica Ortodoxă? Slujbe bisericești. Partea a II-a.


Da, deoarece în Sfânta Tradiție există două feluri de Maslu de Obște: 
1. Maslu de Obște unit cu Liturghia creat după o veche tradiție „în sec. X-XII-lea [...] când s-a alcătuit o utrenie specială care se săvârșește înainte de Liturghie unită cu Maslul și ar fi foarte indicat să se pună Canonul și Stihirile din Molitfelnic chiar la Utrenia zilei în care se săvârșește Maslul - așa cum se făcea odinioară.”[1] 
2. Maslu de Obște care nu este unit cu Liturghia despre care aflăm în Tipicul Bisericesc care ne indică faptul că după o veche tradiție „se obișnuiește să se facă Sfântul Maslu de obște, atât pentru bolnavi, cât și pentru sănătoși, în biserică, mai ales în zilele de miercuri, joi și vineri în Săptămâna Patimilor”[2]. 
 Doar în aceste cazuri există slujba Maslului de obște în Biserica Ortodoxă .



[1] Petru Pruteanu, Slujba Sfântului Maslu istorie și actualitate, în Revista Altarul Reântregirii 2/2010, pp. 227-228.
[2] Tipic Bisericesc, Pentru uzul școlilor teologice, al preoților și cântăreților de strană, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2003, p.223.