sâmbătă, 11 august 2018

vineri, 27 iulie 2018

Slujba înmormântării. Arheologie bisericească. Partea a VII-a.



Slujba înmormântării se săvârșește în Biserică. Convoiul mortuar pleacă de la casa celui mort la Biserică unde depune trupul acestuia pentru a i se face slujba înmormântării, după slujbă trupul celui mort se duce la cimitir spre a fi îngropat.

miercuri, 9 mai 2018

Sfeșnicul cu o singură lumânare folosit la slujbe. Arheologie bisericească. Partea a V-a.



În ortodoxia românească când se citește Evanghelia în fața ei se pune un Sfeșnic cu o singură lumânare. Când sunt praznice și sărbători și Evanghelia se scoate și se așează în mijlocul Biserici de asemenea se pune un sfeșnic cu o singură lumânare la căpătâiul Evangheliei.


luni, 5 martie 2018

Slujba Învieri. Arheologie bisericească. Partea a III-a.



În ortodoxia românească de Paști, Slujba Învieri nu se săvârșea începând cu ora 24 la miezul nopți ci se săvârșea începând cu ora 4 dimineața.

miercuri, 21 februarie 2018

Mountain sacred in Romania.



          The sacred mountain in Romanian are:

"Mount Kogaionon was the sacred mountain of the Dacians."[1] This sacred mountain was inhabited and dominated by the Dacians.

Mount Ceahlau is a mountain considered holy by the Orthodox Romanians. The Romanians attributed it as a feast to this mountain "The Feast of  Transfiguration of our Lord Jesus Christ, which is actually the Feast of Ceahlau Mountain - the Holy Mountain."[2]
"On the day of the feast, videlicet, at the Feast of the Transfiguration of our Lord Jesus Christ, the Orthodox Christians and hierarchs ascended"[3]  [4] and ascend to the Ceahlau Mountain  in pilgrimage.

In the romanian fairy tales appear the mythical mountains knock in the heads.
A fairy tale showing the mountains that knock in the heads is the Wolf-with-head-iron[5] and another fairy tale is Brave fatherless[6]


[1] Kogaionon, www.ro.wikipedia.org/wiki/Kogaionon , accesat la data de 31.10.2017.
[2] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.
[3] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.
[4] Preot Profesor Dumitru Chițimuș, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus şi Muntele Sfânt Ceahlău, în „Ziarul Ceahlăul” www.ziarulceahlaul.ro/schimbarea-la-fata-a-domnului-nostru-iisus-si-muntele-sfant-ceahlau/ , accesat la data de 7.11.2017.
[5] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 135.
[6] Petre Ispirescu, Basme, Editura Eduard, Constanța, 2015, p. 252.

luni, 29 ianuarie 2018

Munții care se bat în capete. Munți sacrii. Partea a III-a.



În basmele românești apar munții mitici care se bat în capete.
Un basm unde apar munții care se bat în capete este Lupul-cu-cap-de-fier  acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).
„Și mergând lupul așa, ajunse la granița iadului, unde să bat munții-n capete ca berecii și nu stau să se odihnească decât ziua la ameazi, dar și atunci numai cât clipești cu ochii o dată”[1]
Un alt basm unde apar munții care se bat în capete este Voinicul cel fără de tată  acest basm este cules din folclorul românesc de către scriitorul Petre Ispirescu (1830-1887).
„Iar el d-a-n călarele, se repezi printre munți [...] când fu a se întoarce, munții prinseseră de veste că oarecine a luat apă din fântână, și începu a se bate iară în capete”[2]


[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 135.
[2]  Petre Ispirescu, Basme, Editura Eduard, Constanța, 2015, p. 252.