sâmbătă, 23 mai 2020

Lumânarea de Paști. Arheologie bisericească. Partea a XXIX-a.


În ortodoxia românească, la Înviera Domnului credincioșii înconjoară Biserica cu o lumânare în mână în timpul slujbei de Paște apoi duc acasă această lumânare aprinzând-o la diferite nevoi sau bucurii. Cu lumânarea de Paște credincioșii afumă în semnul Crucii grinda casei.
Credincioșii după „ce pășesc peste prag, se închină, iar apoi sting lumânarea în grindă, afumând-o pe aceasta în semnul crucii. După numărul acestor cruci se socotește numarul anilor de când e casa sau câți ani s-a trăit în ea.
Lumânarea e păstrată cu cea mai mare sfințenie tot anul pentru a o avea la îndemană și a o putea aprinde la întâmplări primejdioase. În unele zone, cu Lumina Învierii se afuma vitele.”[1]


[1] Lumanarea de Inviere, www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/lumanarea-inviere-68753.html, accesat la data de 23.05.2020.

joi, 30 aprilie 2020

Lumânarea de la Prohodul Domnului din Vinerea Mare. Arheologie bisericească. Partea a XXVIII-a.

        În ortodoxia românească, în Vinera Mare din Săptămâna Patimilor credincioșii înconjoară Biserica cu o lumânare în mână în timpul slujbei Deniei Prohodului, apoi duc acasă această lumânare aprinzând-o la diferite nevoi sau bucurii.
„Ajunși acasă oamenii înconjoară casa de trei ori ținând în mână lumânarea aprinsă, se închină și fac în aer câte o cruce cu lumânarea aprinsă către cei patru pereți.”[1]  sau „cu această lumânare aprinsă se face semnul crucii  în fiecare punct cardinal al locuinţei.”[2]
       „Oamenii păstrează lumânarea cu care au venit de la Prohod pentru vremuri de primejdie.”[3]
      Tot cu lumânarea de la Prohod credincioșii „merg la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii.”[4]


[1] Denia din Vinerea Mare: Prohodul Domnului, www.traditii-superstitii.ro/denia-din-vinerea-mare-prohodul-domnului/, accesat la data de 30.04.2020.
[2] Tradiţii pentru spor şi sănătate în Sfânta Vinere Mare, www.click.ro/utile/astrologie/traditii-pentru-spor-si-sanatate-sfanta-vinere-mare, accesat la data de 30.04.2020.
[3] Denia din Vinerea Mare: Prohodul Domnului, www.traditii-superstitii.ro/denia-din-vinerea-mare-prohodul-domnului/, accesat la data de 30.04.2020.
[4] Tradiţii şi obiceiuri: Ce e bine să faci şi ce e interzis în Vinerea din Săptămâna Patimilor lui Iisus Hristos, https://jurnalul.antena3.ro/stiri/observator/traditii-si-obiceiuri-ce-e-bine-sa-faci-si-ce-e-interzis-in-vinerea-din-saptamana-patimilor-lui-iisus-hristos-686897.html, accesat la data de 30.04.2020.

luni, 2 martie 2020

Lumânare din con de brad, molid, zadă sau alte conifere. Arheologie bisericească. Partea a XXVII-a.


      În ortodoxia românească, conurile se foloseau ca lumânări. „Conurile se aprindeau în loc de lumânare la păstorii morți pe munte sau se foloseau la țară sau la stâne pentru iluminat”[1] sau la rugăciune.


[1] Balade populare românești, Lecturi școlare, Editura Litera, București, 2018, p. 238.

sâmbătă, 15 februarie 2020

Lumânarea de Stretenie. Lumânarea de la Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Arheologie bisericească. Partea a XXVI-a.



      În ortodoxia românească, la Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului sau Stretenia credincioșii aprindeau la bieserică în timpul slujbelor lumânări pe care apoi le duceau acasă și le păstrau, aprinzându-le la diferite bucurii sau nevoi pe care le întâmpinau cum ar fi boală sau necaz.
      „Se consideră că lumânările aprinse în ziua sărbătorii Întimpinării Domnului vindecă de boli şi necazuri, cu ele sunt binecuvântaţi tinerii căsătoriţi etc. Păstrând tradiţiile vechi şi astăzi în ziua de Stretenie la biserică se face agheasmă, se oficiază servicii divine, la care enoriaşii stau cu lumânări aprinse în mâini, pe care apoi le păstrează, aprinzându-le la diferite ocazii. După slujba din biserică creştinii cumpără lumânări pe care le sfinţesc şi le dăruiesc unul altuia, pentru sănătate, luminare şi în semn de binecuvântare.”[1]


[1] Sertarul cu vechituri – Tradiții și obiceiuri de Stretenie sau Întâmpinarea Domnului, www.jurnaldebarlad.ro/sertarul-cu-vechituri-traditii-si-obiceiuri-de-stretenie-sau-intampinarea-domnului/, accesat la data de 15.02.2020.

vineri, 3 ianuarie 2020

Slujba Agheasmei Mari sau a Bobotezei. Arheologie bisericească. Partea a XXV-a.



În ortodoxia românească, Slujba Agheasmei Mari sau a Bobotezei se face în Biserică, în Aghiasmatar (baptisteriu), la moliftul din curtea Bisericii, la o fântână, la un izvor, la un părău, la un râu, la un lac, la malul mării, sau pe o punte care trece peste un râu.
La Slujba Agheasmei Mari sau a Bobotezei există și învățătura ca să se facă o Cruce din gheață dacă vremea este rece sau geroasă și permite acest lucru.
La Slujba Agheasmei Mari când preotul sfințește apa se ține prăjina pe care sunt agățați prapurii în apă.