Baba Coziei. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVII-a

               În Regiuna Vâlcei „în Muntele Cozia se află Baba Coziei.”[1]

Baba Coziei este o stâncă care poartă denumirea de babă.

---

[1] Cristian Duminecioiu, Misterul de la Cozia, în „Avantaje”, www.avantaje.ro/articol/misterul-de-la-cozia-915132 , accesat la data de 16.01.2016.

Babă de zăpadă. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVI-a

               În folclorul și cultura Republicii Moldova probabil și în Regiunile Cernăuți și Bugeac din Ucraina locuite de moldoveni, „Omului de Zăpadă i se spune Babă de Zăpadă.”[1] Probabil că și în unele zone din Regiunea Moldovei din România Omului de Zăpadă i se mai spune Babă de Zăpadă.

---

[1] Nu poți face o babă de zăpadă afară? Realizeaz-o acasă, dintr-un ciorap vechi (Video), www.ea.md/nu-poti-face-o-baba-de-zapada-afara-realizeaz-o-acasa-dintr-un-ciorap-vechi-video/ , accesat la data de 9.12.2015.

Babele la Sfat. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XV-a

                În Regiunile Prahovei și ale Brașovului „în Munții Ciucașului se află Babele la Sfat”[1]

Babele la Sfat sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele la Sfat

Sursa fotografiei[2]

---

[1] Recomandarea lunii - Bucuria de a fi in Ciucas,  www.la-povestile-mele.blogspot.ro/2015/05/recomandarea-lunii-bucuria-de-fi-in.html , accesat la data de 9. 12. 2015.

[2] In sfarsit in iunie in Ciucas, www.bloguldecalatorii.ro/2011/08/in-sfarsit-in-iunie-in-ciucas.html, accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Budești. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIV-a

              În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Budești din comuna Chiliile, pe [...] vârful Pinul cel Mare - se află [...]  Babele de la Chiliile”[1]

Babele de la Budești sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

---

[1] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului ,

accesat la data de 9.12.2015.

Babele de la Ulmet. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIII-a

      În Regiunea Buzăului în Munții Ivănețului „în satul Ulmet din comuna Bozioru se află [...] Babele de la Ulmet”[1]

Babele de la Ulmet sunt niște stânci care poartă denumirea de babe.

Babele de la Ulmet

Sursa fotografiei[2]

---

[1] “Babele” de la Ulmet, „pietrele vii” ale Buzaului, www.xplore-romania.ro/babele-de-la-ulmet-pietrele-vii-ale-buzaului/ , accesat la data de 9.12.2015.

[2] Geoparc Ținutul Buzăului, www.ro.wikipedia.org/wiki/Geoparc_%C8%9Ainutul_Buz%C4%83ului , accesat la data de 9.12.2015.

Baba Turca. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XII-a

Baba Turca apare în mitologia românească „într-un un fel de teatru popular la Crăciun și Anu-Nou în Sudul Moldovei care consistă dintr-o procesiune de tipuri populare, ca Țăranu, Jidanu, Harapu, din Irozi și mai ales dintr-un fel de monstru cu cap de capră ori barză înalt de vreo trei metri și dus de un om ascuns subt el.”[1]

Baba Turca mai este numită „în Nordul Moldovei  Turca și Capra, în Banat Cerbuțu,”[2] dar ea mai poartă și denumirea de „brezaie și paparudă.”[3]

În Munții Carpați se află Muntele Breazău, denumirea acestui munte se aseamănă oarecum cu cu brezaie. În Muntele Breazău se află un sfinx „declarat monument al naturii. Este vorba despre Sfinxul din masivul Breazau, situat pe raza localitatii Bustea, comuna Manzalesti (50 km de orasul Buzau, pe Valea Slanicului). Unii istorici sustin ca Manzalesti este una dintre cele mai vechi asezari umane din tara noastra.”[4] Poate acest sfinx în trecut era denumit babă sau brezaie.

Mini-documentare despte Brezaie :

Exercitiu vizual "Brezaia"[5] - https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI

Rucăr - Brezăiaşii satului[6]  - https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg

Sfinxul din masivul Breazău

Sursa fotografiei[7]

Baba Turca poate fi o zeitate stăpână peste timp sau peste belșug deoarece ea se celebrează la Anul Nou însă dacă ne gândim la, faptul că, ea este închipuită și ca o barză, nu ducem cu gândul, că Baba Turca este o zeitate stăpână peste nașterea de prunci.

---

[1] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Ibidem, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sfinxul din Bucegi are un frate la Bustea: Calculeaza ruta dintre cele doua monumente! , www.skytrip.ro/sfinxul-din-bucegi-are-un-frate-la-bustea-calculeaza-ruta-dintre-cele-doua-monumente-jur-11830.html , accesat la data de 4.12.2015.

[5] Exercitiu vizual "Brezaia",  https://www.youtube.com/watch?v=xw-Xn7b33OI , accesat la data de 4.12.2015.

[6] Rucăr - Brezăiaşii satului ,  https://www.youtube.com/watch?v=9Mfny4XgSjg , accesat la data de 4.12.2015.

[7] Sfinxul din Bustea, Manzalesti - InfoPensiuni.ro, www.infopensiuni.ro/cazare-manzalesti/obiective-turistice-manzalesti/sfinxul-din-bustea-manzalesti_7637 , accesat la data de 4.12.2015.

Baba Rada. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XI-a

 

Baba Rada apare în mitologia românească într-un proverb: „Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!”[1] Acest proverb înseamnă „oricum aș lua lucrurile, mi-e totuna.”[2]

Cuvântul Rada poate veni de la cuvântul radă care înseamnă „la unele popoare slave, denumire dată consiliului, adunării, organului central al puterii”[3]

Baba Rada poate fi o zeitate stăpână peste căpetenii.

Baba Rada apare în basmul „Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri”[4] alături de alte personaje din folclorul românesc.

---

[1] Listă de proverbe românești, www.ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_proverbe_rom%C3%A2ne%C8%99ti , accesat la data de 4.12.2015.

[2] Baba, www.dexonline.ro/definitie/baba/expandat, accesat la data de 4.12.2015.

[3] Rada, www.dexonline.ro/definitie/rada, accesat la data de 4.12.2015.

[4] Sânziana și Pepelea, www.ro.wikisource.org/wiki/S%C3%A2nziana_%C8%99i_Pepelea , accesat la data de 4.12.2015.