[...]
Prima parte a Bibliei creștine, Vechiul Testament,
care conține, cel puțin, 24 de cărți ale Bibliei Ebraice divizat în 39 de
cărți dispuse diferit față de Biblia
Ebraică. Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă deține, de asemenea, anumite
cărți deuterocanonice și pasaje, care fac parte din canonul Vechiului
Testament. Cea de a doua parte este Noul Testament, care conține 27 cărți: Cele 4 Evanghelii
canonice, Faptele Apostolilor, 21 de Epistolele sau scrisori, și cartea
Apocalipsei. […]
Vechiul Testament
Cărțile
care alcătuiesc Vechiul Testament creștin diferă între Biserica catolică,
ortodoxă și protestantă, mișcarea protestantă a accepta numai acele cărți
conținute în Biblia ebraică, în timp ce catolicii și ortodocșii au canoane mai
largi. […]
Cărți apocrife sau deuterocanonice
[...]
O serie de
cărți care fac parte din traducerile Peshitta ori Septuaginta [...], dar nu se găsesc
în Biblia ebraică (rabinică) (de exemplu, printre cărțile protocanonice) sunt
adesea menționată ca fiind cărți deuterocanonice de către romano-catolici referindu-se la o dată
ulterioară secundar (de exemplu, deutero) canonul, canon care s-a stabilit
definitiv de către Conciliul de la Trent 1545-1563. Acesta include 46 de cărți
pentru Vechiul Testament (45 dacă Ieremia și Plângerile sunt considerate ca
una) și 27 pentru Noul Testament.
Cei mai
mulți protestanți numesc aceste cărți apocrife. Tradițiile protestante moderne
nu acceptă cărțile deuterocanonice drept canonice, deși Bibliile protestante
le-au inclus în secțiuni Apocrife până în 1820. Cu toate acestea,
Romano-Catolicii și Bisericile Ortodoxe Răsăritene include aceste cărți, ca
făcând parte din Vechiului Testamentul al lor.
Biserica Romano-Catolică
recunoaște:
Tobit
Judita
1 Macabei
2 Macabei
Înțelepciun lui Sirah (sau Eclesiastul)
Baruh
Scrisoarea lui Ieremia (Baruh Capitolul 6)
Adaosurile grecești la Estera (Cartea Estera , capitolele 10:04 - 12:06)
Rugăciunea lui Azaria și Cântecul celor Trei Sfinți Copi pentru
versetele 1-68 (Cartea lui Daniel,
capitolul, versetele 24-90)
Suzana (Cartea lui Daniel, capitolul 1)
Bel și Dragonul (Cartea lui Daniel, capitolul 14)
Biserica Ortodoxă Greacă și Rusă
recunosc și adaugă pe lângă acestea de mai sus următoarele:
3 Macabei
1 Ezdras
Rugăciunea lui Manase
Psalmul 151
Biserica ortodoxe Rusă și
Georgiană includ:
2 Ezdras de exemplu, Ezdras latin în Bibliile rusă și georgiană
Există, de asemenea, 4 Macabei,
care este acceptată canonică numai în Biserica Georgiei, dar ea a fost inclus
de către Sf. Ieronim într-o anexă în Vulgata, și ca anexă la Biblia ortodoxă
greacă, ea fiind, prin urmare, uneori inclus în colecțiile Apocrife.
Tradiția ortodoxă siriacă include:
Psalmii 151-155
Apocalipsa lui Baruh
Scrisoarea lui Baruh
Canonul biblic etiopian include:
Jubileul
Enoh
1-3 Meqabyan
și alte cărți .
Biserica Anglicană foloseste
liturgic unele din cărțile apocrife. Prin urmare, ediții ale Bibliei destinate
utilizării în Biserica Anglicană include cărțile deuterocanonice acceptate de
Biserica Catolică, plus 1 Esdras, 2 Esdras și Rugăciunea lui Manase, care au
fost în anexa Vulgata.”[1]
În legătură cu Cartea
Ezdra trebuie afirmat că :
1 Ezdras
„1 Ezdras (în greacă
Έσδράς Α), […] ca parte a traducerii Septuagintei a Vechiului Testament, ea este
considerată ca fiind canonică în bisericile din Răsărit, dar apocrife în
Occident. I Ezdra se găsește în Hexapla lui Origen. Versiunile grecești și cele
conexe ale Bibliei includ atât Ezdra α și Ezdra β(Ezra-Neemia), în paralel. […]
Cartea numita in mod normal 1 Ezdra este
numerotat diferit între diferite versiuni ale Bibliei. În cele mai multe ediții
ale Septuagintei, cartea este intitulat în limba greacă: Έσδράς Α'și este
plasat în fața cartea unică de Ezra-Neemia, care este intitulat în limba
greacă: Έσδράς Β'. ”[2]
I Ezdra este Cartea 3 Ezdra din Biblia
românească și 2 Ezdra din Biblia rusă și georgiană.
2 Ezdra
„Ca și cu 1 Esdras,
există o oarecare confuzie cu privire la numerotarea aceași cărți. Unele
manuscrise latine incipiente o numesc 3 Ezdras, în timp ce Ieronim și
manuscrisele latine medievale o denumesc 4 Ezdra, care este acum și numele
folosit pentru ea în edițiile critice moderne, care sunt, în general, în limba
latină, limba celor mai complete exemplare. După 1 și 2 Ezdra a lui Ieronim au
fost notate Ezdra - Neemia în vremurile recente, desemnarea 2 Ezdra a devenit
comună în Bibliile englezești. Ea apare în Anexa la Vechiul Testament al Biblie
slavone, unde este numită 3 Ezdra, iar în Biblia ortodoxă Georgia este
denumită tot 3 Ezdra. Acest text este, uneori, de asemenea, cunoscut sub numele de Apocalipsa lui
Ezdra.”[3]
2
Ezdra este Cartea 4 Ezdra din Vechiul Testament al Bibliei lui Ieronim iar
ortodocșii ruși și georgeni o denumesc 3 Ezdra care nu este tot Cartea 3 Ezdra
din Biblia românească.
2
Ezdra lipsește din Biblia
românească.
Cartea 4 Macabei
„Cartea 4 Macabei [...] nu este în Biblile celor mai multe biserici, dar este în anexă în
Biblia grecească, și în canonul Bibliei georgiene. Acesta a fost în 1688 în
Biblia românească, unde a fost numit «Iosip», dar
nu mai este tipărită în Biblia ortodoxă românească de astăzi.”[4]
Din Biblia românească ortodoxă lipsește cartea 4 Macabei din Biblia georgiană, și cartea 2 Ezdra adică 3
Ezdra din Biblile rusă și georgiană.
Cu siguranță ar trebui reintruduse.
[2] 1 Esdras, www.wikipedia.org, accesat la data de
20.11.2013.
[3] 2 Esdras, www.wikipedia.org, aceesat la data de
20.11.2013.
[4] 4 Maccabees, www.wikipedia.org, aceesat la data de
21.06.2014.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu