sâmbătă, 2 noiembrie 2013

Canonul Vechiului Testament în Bisericile Crestine din lume. Canonul cărților biblice. Partea a I-a.

                  „Biblia [...] este o colecție canononică de texte considerate sacre în iudaism și în creștinism. Termenul Biblie este comun în cele două, religii, deși conținutul fiecăruia dintre colecțiile lor de texte canonice nu este același. Diferite grupuri religioase includ diferite cărți autoselectându-și canonul lor, în ordine diferită, și uneori, combina sau divid cărțile, sau includ materiale suplimentare în cărțile canonice .
 [...] 
 Prima parte a Bibliei creștine, Vechiul Testament, care conține, cel puțin, 24 de cărți ale Bibliei Ebraice divizat în 39 de cărți  dispuse diferit față de Biblia Ebraică. Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă deține, de asemenea, anumite cărți deuterocanonice și pasaje, care fac parte din canonul Vechiului Testament. Cea de a doua parte este Noul Testament,  care conține 27 cărți: Cele 4 Evanghelii canonice, Faptele Apostolilor, 21 de Epistolele sau scrisori, și cartea Apocalipsei. […]

Vechiul Testament

Cărțile care alcătuiesc Vechiul Testament creștin diferă între Biserica catolică, ortodoxă și protestantă, mișcarea protestantă a accepta numai acele cărți conținute în Biblia ebraică, în timp ce catolicii și ortodocșii au canoane mai largi. […]

Cărți apocrife sau deuterocanonice
[...]
O serie de cărți care fac parte din traducerile Peshitta ori Septuaginta [...], dar nu se găsesc în Biblia ebraică (rabinică) (de exemplu, printre cărțile protocanonice) sunt adesea menționată ca fiind cărți deuterocanonice de  către romano-catolici referindu-se la o dată ulterioară secundar (de exemplu, deutero) canonul, canon care s-a stabilit definitiv de către Conciliul de la Trent 1545-1563. Acesta include 46 de cărți pentru Vechiul Testament (45 dacă Ieremia și Plângerile sunt considerate ca una) și 27 pentru Noul Testament.
Cei mai mulți protestanți numesc aceste cărți apocrife. Tradițiile protestante moderne nu acceptă cărțile deuterocanonice drept canonice, deși Bibliile protestante le-au inclus în secțiuni Apocrife până în 1820. Cu toate acestea, Romano-Catolicii și Bisericile Ortodoxe Răsăritene include aceste cărți, ca făcând parte din Vechiului Testamentul al lor.

Biserica Romano-Catolică recunoaște:

    Tobit
    Judita
    1 Macabei
    2 Macabei
    Înțelepciun lui Sirah (sau Eclesiastul)
    Baruh
    Scrisoarea lui Ieremia (Baruh Capitolul 6)
    Adaosurile grecești la Estera (Cartea Estera , capitolele 10:04 - 12:06)
    Rugăciunea lui Azaria și Cântecul celor Trei Sfinți Copi pentru versetele 1-68 (Cartea   lui Daniel, capitolul, versetele 24-90)
    Suzana (Cartea lui Daniel, capitolul 1)
    Bel și Dragonul (Cartea lui Daniel, capitolul 14)

Biserica Ortodoxă Greacă și Rusă recunosc și adaugă pe lângă acestea de mai sus următoarele:

    3 Macabei
    1 Ezdras
    Rugăciunea lui Manase
    Psalmul 151

Biserica ortodoxe Rusă și Georgiană includ:

    2 Ezdras de exemplu, Ezdras latin în Bibliile rusă și georgiană

Există, de asemenea, 4 Macabei, care este acceptată canonică numai în Biserica Georgiei, dar ea a fost inclus de către Sf. Ieronim într-o anexă în Vulgata, și ca anexă la Biblia ortodoxă greacă, ea fiind, prin urmare, uneori inclus în colecțiile Apocrife.

Tradiția ortodoxă siriacă include:

    Psalmii 151-155
    Apocalipsa lui Baruh
    Scrisoarea lui Baruh

Canonul biblic etiopian include:

    Jubileul
    Enoh
    1-3 Meqabyan
    și alte cărți .

Biserica Anglicană foloseste liturgic unele din cărțile apocrife. Prin urmare, ediții ale Bibliei destinate utilizării în Biserica Anglicană include cărțile deuterocanonice acceptate de Biserica Catolică, plus 1 Esdras, 2 Esdras și Rugăciunea lui Manase, care au fost în anexa Vulgata.”[1]

În legătură cu Cartea Ezdra trebuie afirmat că :
1 Ezdras
 1 Ezdras (în greacă Έσδράς Α), […] ca parte a traducerii Septuagintei a Vechiului Testament, ea este considerată ca fiind canonică în bisericile din Răsărit, dar apocrife în Occident. I Ezdra se găsește în Hexapla lui Origen. Versiunile grecești și cele conexe ale Bibliei includ atât Ezdra α și Ezdra β(Ezra-Neemia), în paralel. […]
Cartea numita in mod normal 1 Ezdra este numerotat diferit între diferite versiuni ale Bibliei. În cele mai multe ediții ale Septuagintei, cartea este intitulat în limba greacă: Έσδράς Α'și este plasat în fața cartea unică de Ezra-Neemia, care este intitulat în limba greacă: Έσδράς Β'. [2]
I Ezdra este Cartea 3 Ezdra din Biblia românească și 2 Ezdra din Biblia rusă și georgiană.
2 Ezdra
„Ca și cu 1 Esdras, există o oarecare confuzie cu privire la numerotarea aceași cărți. Unele manuscrise latine incipiente o numesc 3 Ezdras, în timp ce Ieronim și manuscrisele latine medievale o denumesc 4 Ezdra, care este acum și numele folosit pentru ea în edițiile critice moderne, care sunt, în general, în limba latină, limba celor mai complete exemplare. După 1 și 2 Ezdra a lui Ieronim au fost notate Ezdra - Neemia în vremurile recente, desemnarea 2 Ezdra a devenit comună în Bibliile englezești. Ea apare în Anexa la Vechiul Testament al Biblie slavone, unde este numită 3 Ezdra, iar în Biblia ortodoxă Georgia este denumită tot 3 Ezdra. Acest text este, uneori, de asemenea, cunoscut sub numele de Apocalipsa lui Ezdra.”[3]
2 Ezdra este Cartea 4 Ezdra din Vechiul Testament al Bibliei lui Ieronim iar ortodocșii ruși și georgeni o denumesc 3 Ezdra care nu este tot Cartea 3 Ezdra din Biblia românească.
2 Ezdra lipsește din Biblia românească.

Cartea  4 Macabei
 „Cartea 4 Macabei [...] nu este în Biblile celor mai multe biserici, dar este în anexă în Biblia grecească, și în canonul Bibliei georgiene. Acesta a fost în 1688 în Biblia românească, unde a fost numit «Iosip», dar nu mai este tipărită în Biblia ortodoxă românească de astăzi.”[4]

Din Biblia românească ortodoxă lipsește cartea 4 Macabei din Biblia georgiană, și cartea 2 Ezdra adică 3 Ezdra din Biblile rusă și georgiană.
Cu siguranță ar trebui reintruduse.


[1] Bible, www.wikipedia.org, accesat la data de 2.11.2013.
[2] 1 Esdras, www.wikipedia.org, accesat la data de 20.11.2013.
[3] 2 Esdras, www.wikipedia.org, aceesat la data de 20.11.2013.
[4] 4 Maccabees, www.wikipedia.org, aceesat la data de 21.06.2014.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu