Cei ce susțin stilul nou afirmă: calendarul este o
problemă strict științifică de astronomie.
Ceea ce nu este adevărat.
Obârşia calendarului este
dumnezeiască, vedem în Biblie ca Dumnezeu creează lumea în şapte zile. Apoi pe
Muntele Sinai Dumnezeu dăruieşte oamenilor cele Zece Porunci iar în a patra
poruncă ne spune să lucrăm șase zile iar în ziua a şaptea să ne odihnim (Iesire
20. 8-11) .
În aceasta poruncă vedem
clar ca poporul lui Dumnezeu trebuie să respecte un calendar șase zile să
lucreze iar a șaptea să se odihnească, mai vedem că: „a binecuvântat
Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o” ( Iesire 20.11) deci timpul
sărbătorilor este un timp sfânt şi binecuvântat de Dumnezeu, nu este numai ceva
științific sau astronomic.
Despre timp sfinţit şi
binecuvântat de Dumnezeu mai găsim şi în Cartea Leviticului din Biblie în
capitolul (25. 3-5;10-12; 20-21).
Calendarul Bisericii
Ortodoxe, nu este o problema pur ştiinţifică cea aparţine doar de astronomie,
calendarul face parte din Sfânta Tradiţie a Bisericii, pentru ca istoria ne-a
dovedit clar la Revoluţia Franceza din
1789 şi la Comuna din Paris din 1871,
apoi la instaurarea comunismului în Imperiul Rus 1918.
Toate aceste regimuri
ateistice, anticreștine și anticlerical au schimbat era creştină şi calendarul
creştin, deci dacă ar fi o problema pur ştiinţifică înseamnă ca am putea
accepta aceste calendare, dar nu este o problemă pur științifică, deoarece
Calendarul Republican Francez şi al Comunei din Paris au o nouă Eră, ce începe
în 1793, săptămâna are 10 zile iar luna 30 de zile, zilele şi lunile având o
denumire specială diferita de cea ortodoxă.
„Calendarul republican francez sau
Calendar Revoluţie Francez a fost un calendar creat şi implementat în timpul
Revoluţiei Franceze, şi utilizate de către guvernul francez, aproximativ 12 de
ani de la sfârşitul anului 1793 - 1805, şi pentru 18 zile
la Comuna din Paris în 1871. Noul sistem a fost proiectat în parte
pentru a elimina toate influenţele religioase şi regaliste din calendar.”[1]
Structura
Calendarului
În Calendarul republican francez „anul începea la 22 septembrie odată cu [...]
echinocţiul de toamnă, anul avea 12 luni a câte 30 zile. Lunile se
împărţeau în 3 decade astfel dispărând săptămânile. Numele lunilor fuseseră alese din
fenomene ale naturii şi agricultură. Lunile încep de la începutul anotimpurilor astronomice
precum în zodiacul grec.”[2]
Lunile calendarului erau :
„Toamna:
Vendémiaire […]
Brumaire […]
Frimaire […]
Iarna
Nivôse […]
Pluviôse […]
Ventôse […]
Primăvara
Germinal […]
Floréal
[…]
Prairial […]
Vara
Messidor […]
Thermidor […]
Fructidor
[…]
Zilele decadelor
primidi, duodi, tridi,
quartidi, quintidi, sextidi, septidi, octidi, nonidi, décadi.
Zilele anului
În loc
să poarte nume de sfânt, ca în calendarele creştine, fiecare zi este asociată
unui mineral, plantă, animal (zilele terminate în cifra 5), sau unei unelte
(zile terminate în cifra 0) ”[3].
Dacă
cercetăm canoanele Bisericii Ortodoxe vedem ce aceasta sancționează creștinii
care țin calendare păgâne sau sărbători păgâne:
„Canonul 62 Trulan (Praznicele și datinile
păgânești să nu fie ținute de creștini)
Aşa-zisele
Calende şi cele numite Vota şi cele chemate Brumalia, şi prăznuirea care
se face în cea dintâi zi a lunii lui martie voim ca de îndată să fie scoase din
vieţuirea credincioşilor. […] De aceea, cei care de acum înainte
s-ar apuca să facă ceva din cele zise mai înainte, după ce au fost puşi în
cunoştinţă, poruncim ca aceştia, dacă ar fi clerici, să se caterisească, iar
dacă ar fi laici, să se afurisească.
Canonul 65 Trulan (Datina aprinderii focului la lunile noi să înceteze)
Poruncim
de la canonul de faţă (înainte) să înceteze focurile care se aprind de către
unii la lunile noi, înaintea sălaşelor proprii de lucruri, sau a caselor, şi pe
care, după un obicei vechi, se apucă să le sară. De aceea, oricine ar face ceva
de acest fel, dacă ar fi cleric, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se
afurisească. [...] (IV Împărați.
21, 5-6).
(24, 51, 62 Trulan; 54 iMod.; 13 Gangra.; 15,
45, 63 Cartagina.)”[5]
Apoi Calendarul Sovietic care „a
adăugat cinci apoi şase zile săptămânii de lucru între 1929 şi 1940 Calendarului Gregorian
adoptat de către Rusia în 1918”[6], cu toate că Era începe cu
naştere lui Hristos (Anno Domini) formulele î.Hr. (înainte de Hristos) şi d.Hr.
(după Hristos) sunt înlocuite cu formulele necreștine î. e.n (înaintea Erei
Noastre) şi e.n. (Era Noastră).
Era Noastră
„Începutul erei noastre
este asociat cu naşterea persoanei lui Iisus Hristos, moment care corespunde cu
anul 1 al erei noastre sau după Hristos. De la această dată curg anii în ordine
crescândă până în zilele noastre sau perioada înaintea erei noastre, înaintea
naşterii lui Iisus, în care sunt anii ce curg în ordine descrescândă din ‹‹antiquitas›› până la naşterea lui Iisus.”[7]
În Calendarul Sovietic, zilele au o denumire
specială diferita de cea ortodoxă:
În Calendarul Sovietic cu Săptămâna
de cinci zile utilizat „din toamna anului 1929 până în vara anului 1931,
fiecare an calendaristic gregorian a fost, [...] împărțită în 72 de săptămâni
de cinci zile, [...] fiecare zi a Săptămânii de cinci zile a fost etichetat de
către una din cele cinci culori sau de un numeral roman de la I la V. Fiecărui
muncitor i-a fost atribuit o culoare sau un număr pentru identificarea zilei de odihnă a lui sau ei. [...] Dar dacă
soţului ori soţiei, ori rudelor ori prietenilor lor le-au fost atribuite diferite
culori sau numere, ei nu ar avea o zi de odihnă comună pentru familia şi viaţa
lor socială. [...] Culorile variază în funcţie de sursa consultată. Culoarea
Calendarul din 1930 are zile cu violet,
albastru, galben, roşu, verde şi, în această ordine începând cu 1 ianuarie.”[8]
În Calendarul Sovietic cu Săptămâna
de șase zile utilizat „din vara anului 1931 până la 26 iunie 1940, în
fiecare lună gregoriană a fost, [...] împărțită în cinci săptămâni de șase
zile, [...] a şasea zi din fiecare săptămână a fost o zi uniform[9] pentru toţi lucrătorii, acesta este ziua de 6,
12, 18, 24 şi 30 a fiecărei luni. Ultima zi a 31 zi a luni a fost întotdeauna o
zi de lucru suplimentară, în fabrici, care, atunci când se combina cu primele
cinci zile ale lunii următoare, făcea şase zile succesive de lucru.”[10]
[2] Calendarul
republican francez, www. wkipedia. org,
accesat la data de 4.05.2012.
[3] Calendarul
republican francez, www. wkipedia. org, accesat la data de 4.05.2012.
[4] Canoane de la a doua sesiune a Sinodul al VI-lea Ecumenic.
[5] Canoanele bisericii ortodoxe,
www.comptepv.typepad.fr/canonice/2009/07/canoanele-bisericii-ortodoxe-1.html,
accesat la data de 20.12.2013.
[7] În ce an începe era noastră? ,
www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/in-ce-an-incepe-era-noastra--58604.html,
accesat la data de 7.11.2014.
[8] Soviet Calendar,
www. wikipedia. org., accesat la data de 23.06.2012.
[9] De odihnă.
[10] Soviet Calendar,
www. wikipedia. org., accesat la data de 23.06.2012.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu